luni, 1 august 2011

Sonetul bloggerului sonat

Când din colţuri de minte murată,
Şi din cuvintele reci prea sordide,
Am obosit arid a strânge pilde,
Pe mucegai mi se pune o pată;
Pecingine pe chip mi se intinde.
De pizmă şi fiere adânc inundată,
Mi-e inima, iar carnea mi-e fiartă
În fierbinte puroi şi vome fetide.

Sunt grozav de gelos pe al tău talent;
Îmi spui că din jocul tastelor trăieşti,
Dovedind că sunt un biet impotent.

Mi-aş vinde mâna să văd cum albeşti,
Fără internet, scos din al tău element,
Pun pariu că ai să ajungi să cerşeşti!


Sonet in stil italian. Leapşă de la Cosmin.

6 comentarii:

  1. Estetica urâtului rulz! :)

    Mulţumesc pentru participare, Radule.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai bine frumosul in urat decat viceversa...
    Forta versului nu te-a parasit nici daca te declari un blogger sonat! Mie imi place cum suna...

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Cosmin,
    Participare, atat?! Deci nu citesc io cartile alea?!
    Lasa ca dau eu cu lepse in tine pana te istovesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. @ sonia rauss,
    Lojic este sa-ti placa sonatii, ca doara sonia ti-e nume :P !

    RăspundețiȘtergere
  5. Deocamdată, rămâi cu participarea. :) Ce să-i faci, mucegaiul nu-i aşa apreciat pe cât era în trecut. Oricum, şi-acu-s serios, mi-a plăcut sonetul tău. Poate că nu ţi-ar strica o infuzie de optimism, deci fugi, că am auzit că te-aşteaptă Porku la o lubeniţă. :)
    Mulţumesc din nou şi multă baftă.

    RăspundețiȘtergere
  6. @ cosminmaricari
    M-am consolat cu ppn cu rakiu. Asta are porkul la micul dejun. Daca treci de pranz, cina nu-ti mai trebe! :P

    RăspundețiȘtergere

Comentarii mucegaite