luni, 18 martie 2013

La Groblje


E frig şi gri, pe străzile pustii
Te mişti încet împins de vânt,
Şi singuri ţi se îndreaptă paşii
Către al clopotelor cânt.

E frig şi vânt, iar acum ştii
Urmând misterelor urzeala
Că fuge umbra zilei cenuşii 
Şi-n cimitir te prinde seara.

Acolo singur cald şi atât de viu
Citind al morţii lung pomelnic,
Artă-ţi va părea orice crochiu
Mânjit de un artist vremelnic.

Cavourile îngheaţă pe sub tise
Şi ţi se pare că  uşor suspină
Statuile sub candelele stinse,
Plângând cu lacrimi de rugină.

Răceala morţii te infioară acum
Îţi clatină mintea ca apele şerpii,
Şi îţi şopteşte cu buze de scrum,
Că stai pe partea greşită a ierbii.


2 comentarii:

COMENTARII MUCEGAITE