Lăsați arlechinii să vină la mine!

Din cauza comentariilor sale, m-am tot gândit ce naiba să mai scriu în povestea cu arlechini a cărei continuare o cere Ursu. Prin urmare am căutat inspirație în pozele cu arlechini de pe net.

Ups, am scăpat un detaliu din bucătăria mea intimă!? Ei da, recunosc că uneori ori creez povești pornind de la o imagine. Multe postări au pornit de la o poză.

Revenind la obiect, am avut surpriza sexistă să constat că 70% din rezultatele imagini de pe Google sunt cu arlechini femele. Imaginile SF cu arlechini, nu cele cu Mihai Gruia Sandu, care mă inspiră... să mă las de căutat. Pe bune, pe mine pe mine dacă aș fi copil, arlechino intrupat de actorul ăsta, m-ar face să plâng noaptea în pat.

M-am îndrăgostit de multe dintre pozele găsite pe g+, majoritatea având-o drept sursă pe Lisset Benitez. Tocmai începusem să bat câmpii unei povești cu gagici picante, pictate fistichiu pe țâțe tichii, când am realizat că povestea mea se numește „Lumea fără femei”.

Eram blocat.

 

 

 

Am rămas blocat până am dat peste ce-a de mai jos.

 

imagine: Bjorn spruytte



Și iar m-am blocat. Ok închid ochii și îmi imaginez că e roșu, dar ce naiba fac cu cubul ăla Rubic, când eu am nevoie de o sarbacană sau altă armă?

Ajutor! Cine oferă ce-a mai inspirată poză cu arlechini periculoși, eventual scapă și o mică frază, va fi menționat în postare și va capăta o bere. Ori o vodcă. Virtuale, că nu cred să ajung să mă bețivănesc prea curând cu amatorii de povești cu arlechini.

Lăsați arlechinii să vină la mine!