6 din 49!!

Noi romanii nu suntem nici mai buni nici mai rai decat altii, dar in mod clar deosebiti. Suntem intotdeauna atipici. Pentru noi timpul nu e liniar ci eliptic-ciclic, iar spatiul nostru pare definit de banda lui Moebius.
Romania este un disc descentrat din fabricatie si repetat zgariat in incercarea de a-l rectifica. Acul sare de la piesa la piesa si de la nota la nota, trecand bipolar de la agonie la extaz. Este tara in care nomazii isi construiesc palate, profesorii cersesc in strada si pe camp cresc pungi in loc de grane.
Pentru ca exista o lege a compensatiei, romanul este un castigator din nastere. Ca sa dovedeasca asta, romanasii se lauda cu 700 de “cazinouri” numai in Bucuresti. Ei si ce, ce daca in toata Ungaria sunt 3 cazinouri, iar in Grecia tara care traieste numai din ce cheltuie altii, nu sunt decat 9?! Las' sa fie Bucurestiul nost' mai tare ca Las Vegas si Monte Carlo la un loc!
Romanii joaca, pariaza, baga la aparate, dau o gheara sau baga la pacanele. Cei mai multi cotizeaza la Smecheria Romana unde invariabil joaca aceleasi 6 numere ixate din toate 49 si bifeaza unu la noroc. Spiritul de castigator este mostenit genetic dar trebuie si cultivat. Trebuie data sansa de afirmare tinerei generatii inca din frageda pruncie, lasand copii sa chibiteze la poker, sa aleaga numere din bol, sau lozurile de pe sarma.
Uite de aia nu m-am mirat deloc cand am vazut idilica scena de familie din poza de mai sus. Cu mami si tati jucand la slot machine, ala micu' din port-bebe cred ca visa fructele de pe ecran facute piure, steagurile pe post de scutece si monezile ca jucarii. Le-am urat sa aiba bulan, iar ceea ce-mi doresc mie, va doresc si voua.
Dati tare, ca sunt masochist, bata-va norocul!

Pasarea de foc

Am citit Phoenixul de doua ori din doua motive. Primul motiv este legat de modul complicat in care scrie Sorana. Ea scrie sunete si poze. Ca sa o citesc trebuie sa ma prefac analfabet, sa inchid ochii, sa-i ascult imaginile. Al doilea motiv este sincronizarea. Trebuie sa fii in aceeiasi stare de spirit, sau sa o lasi sa ti-o sugereze.
Asa ca am citit Phoenixul a doua oara, fara sa mai caut altceva decat impresia vizuala.
Am depasit papusa frumoasa in hidosenia ei, papusarul impotent circumcis din lipsa de ocupatie mintala si am ajuns la cuibul pasarii de foc. Era undeva la jumatatea dintre pamant si cer...poate in stratosfera?! Aici am inchis ochii si mi-am inchipuit-o cazand din inalt, tromba de flacari, meteor organic, proiectil bioplasmatic intercontinental. A cazut arzand, consumand aerul rarefiat al inaltimilor, sfasiind matasea lunii.
Impactul mi-a trecut unda de soc direct prin diafragma, mi-a ars irisii si mi-a sters mintea. Cerul a albit; intr-o clipa de spaima, batranul Cronos si-a pus mainile la ochi. Din tacerea grea a jarului, din magma zonei zero, tipatul metalului tras in fibre, a ridicat-o incet. Soarele si-a extins un limb turnanadu-i viata in trup, devenindu-i in acelasi timp mama, tata si cuib.

Salveaza planeta, sinucide-te!!!

A reaparut Oedip. Am crezut ca sa dat la fund (al cui oare?!). Am vrut sa intreb motoristii despre calarasul din Rohan, dar astia fug mai repede ca vanturile si n-am prins decat niste gaze presupuse de esapament.
Despre articolul sau: Ecologie sau stiinta gunoieritului!, pot sa afirm cu tarie ca m-a uns la pipota si ca (incredibil!!!) l-am inteles 98% in ciuda savantelor enunturi din preambul.
Dar articolul tati...articolul asta ar merita publicat undeva unde sa poata fi citit de cat mai multi oameni. Mi-a provocat hemoragie de amintiri.
Mi-am dat seama ce dor imi este de munca patrioica si sinistra farsa a ecologizarilor odata pe an. Mi-a adus aminte cat imi lipsesc stourile trecatorilor care radeau de mine ca matur moca, in timp ce aia de la REBU iau spor de rusine. Imi este dor de adunat gunoaie dispersate pe versantii ozonati ai Carpatilor, ca sa le pot mirosi concentrate in groapa de gunoi din fata geamului. Mi-a reamintit de zonele din parcuri unde copilul ma intreba: tati, asta e padure?!
Acum n-o mai face, pentru ca la 5 ani poate deosebi asfaltul de pamant si aleea de poteca. Trait in jungla urbana, omul nu tanjeste ci doar este curios cum arata una naturala. Poti cere unui cocalar sa vada copacul din lemnul pentru gratar?
Dar fi cinstit, intre Zewa si frunza de brusture, tu ce alegi?! Vrei sa-ti sufle Crivatul in ceafa, sau aerul conditionat? Vrei sa mananci sau sa te manance?!
In curand ecologia va fi una cu eutanasia.

Salveaza planeta, sinucide-te!!!

Cum nu am votat duminica....

M-am trezit intr-o pozitie de contorsionist cu juma' de norma, gata sa cad din jumatatea mea de pat. Motivul - erectia matinala confirmata si valorificata. Am cafelit, dupa micul dejun cu avocovrigado. Am vrut sa rosbranzim, dar ni se terminasera rosiile. Da-le in branza!
Ma tot sacaia o senzatie ca o musca verde si paroasa, din alea care iti transforma nasul in futodrom si nervii in corzi de parasuta. Si eram asa, vag vinovat, ca si cum as fi terminat primul sau m-ar fi prins seful dand cu pumnii in automatul de cafea. O fi fost avocado ala stricat?! Apoi m-am luminat.
Era luni, zi libera prin gratia guvernantilor care umplu bisericile in timp ce golesc buzunurale enoriasilor.
Drace, saptamana asta incepe direct cu 3 ceasuri rele! Dar ieri, ce trebuia sa fac eu ieri Duminica 7 iunie?
Trebuia sa arunc varza.
Las-o, ca oricum nu este singurul lucru putred din viata mea. Sper ca la Domo imi primesc ca avans, frigiderul vechi cu tot cu hoiturile din interior.
Ar fi trebuit sa castig la Loto.
Mi-au iesit 2 numere la 6 din 49. Lasa pui, ca noi avem noroc in dragoste! Pui, ce faci cu valizele alea? Ah da…trebuia sa castigam la Loto! Acum lasa valiza jos pui!
Ar fi trebuit sa o sun pe mama.
Daca supravietuieste, o sa dau cuiva de pomana perusul ala. Mama nu mai face fata, cu atatea pomeni si conserve si teleneovele.
Ar fi trebuit sa-mi sun viitoarea fosta iubire. Este ca o insecta care continua sa zvacneasca din craci cateva ore chiar daca are capul retezat. Ma sunat x, o prietena comuna.
Uite asa am aflat ca sufletele muierilor au cifru cu prefix de Vodafone, si ca prietenele sunt in stare de multe cand nu cer nimic in numele lor.
Poate ar fi trebuit sa votez.
Duminica 20% din populatia cu drept de vot a Romaniei s-a folosit de el. Restul nefiind pensionari, politicieni sau gospodine care se folosesc de drot in loc de vibrator au privit, au ignorat sau injurat.
Vineri Anda avea la status: “duminica votez”. M-a indemnat si pe mine la vot. Cred ca pizda Andei a luat-o razna de tot. In loc de plasa de fluturi a devenit urna de voturi. Daca o tine tot asa, va ajunge cutie postala unde doar tataia va mai arunca un ochi, in speranta ca i-au marit “astia” pensia.
Celor 80% care nu si-au ratat weekend-ul prelungit pentru satisfacerea unui drept, popularizat ca datorie, le dedic urmatoarele versuri:

Pui te rog eu mult, sa stingi televizorul,
Nu vreau sa-l mai vad pe Primul Pitic!
Nu vreau s-o vad pe Eba cu Chiorul,
Nu-mi miroase a Crin, nu vreau nimic!

Inchide Antena, mi-e greata de Badea!
Nu-mi pasa unde pleaca Prostovanul.
Ma pierd rau cu Firea, ma ucide Gadea,
Sa moara Ciutacu, de nu sparg ecranul!

Disculpare: nu sunt PRO nici Realist, n-am nimic la Antene, doar postul asta am apucat sa-l vizionez cateva minute inainte sa vomit de mandrie ca sunt roman!

Lumea ta

Lumea incetineste cand te temi tu.

Timpul mi se impotmoleste in gat,

Muzica imi ingheata dop in urechi,

Am ace in ochi, seringi in coloana.

Trag raiul pe nara, tin iadul in poala,

Te privesc alb cu soarele tras pe ochi,

Ca un pictor orb admirand rama goala.

Lumea mea se opreste cand stai tu!

Frunzele tipa de vant siluite si tac.

Tremura carnea pe mine, ma sparg

Cand imi trantesti inima in tarana

Cu pumnii zdreliti si buzele negre.

Spoiesc cerul cu figura ta sfasiata,

Biciui norii grei imbracati in zeghe.

Lumea mea dispare cand tu spui nu!

De te intorci sau ramai, e tot un drac.

Te aud cu ecou ca pe un disc zgariat,

In cavou te asez si iti bat usa in cuie.

In casa ta, mausoleu cu umbre perene,

Prefa-te ca traiesti, ca o trista mumie!

Si uita blasfemia zambetelor mele!