sâmbătă, 16 februarie 2008

Ipohondria salveaza romania


Marturisesc ca habar nu am care sunt regulile scrierii unui blog (daca exista vreuna, va rog sa o folositi drept supozitor ca se asimileaza mai repede decat oral), asa ca astazi am chef sa postez ceva. De dimineata si pana acum, am devenit alt om cu o alta optica si cu totul alta stare de spirit. Si va jur ca la asta n-a contribuit nici macar un pahar cu guler de bere.
Cred ca la ora asta, daca ma intrebati de sanatate, as putea sa va sar la jugulara. Sunt suparat foc pentru ca amicul meu X este iarasi bolnav si pentru ca a nu stiu cata oara mi-a dat mucegaiu-n foc.
Am cativa prieteni care cocheteza cu psihologia, incepand de la valori intregi pana pe domeniul discret. Facand prezenta la ultimul capitol, amicul X pare mai mult psihopat decat psiholog sau mai corect fata de el, baiatul asta-i mai degraba ipohondru decat autodidact. Si nu-i deloc un caz izolat.
Mai nou, Homo PC-us, nu mai merge la cabinet la consult, decat ca sa-i ridice nenea doctorul banuiala la nivel de certitudine cu diagnostic. Cei minim 6 ani de facultate + 3 de rezidentiat ai unui medic nu fac in fata unui ipohondru nici macar cat un cacat. Doctorul este bun sa-i confirme lui (a cata oara?) ca este bolnav, sa puna un diagnostic (o fi bun?) si sa-i scrie o reteta.
Odata obtinuta reteta omul nostru devine un fericit nefericit. In sfarsit...este bolnav...in sfarsit e adevarat!!!
Initial reteta si rezultatele analizelor sunt vazute si pipaite de cat mai multe rude, analizate in lumina de la acvariu, calcate cu fierul de rufe, fotocopiate si scanate urgent. Copiile sunt indosariate pentru a putea fi aratate cu mandrie stra-stra-stranepotilor: uite taica de ce am suferit io si daca ma luam dupa doctoru' Y...n-as fi supravietuit sa ma imbolnavesc de ....ca toata viata asta scurta, am toot suferit!
Dar pana la asta, omul ia fix o pastila sau o injectie (daca-s supozitoare ia 2) de pe reteta data de medic si se declara totalmente nemultumit. Intai sovaie, intreba pe cineva; auzi cand te-a durut unghia, tu ce ai luat?! Apoi deodata are certitudinea ca ceva rau i s-a intamplat. Dumnezeule mare, tratamentul ala este nepotrivit, eronat,...gresit! Mai exista oare vreo sansa de supravietuire?
La pasul trei diagnosticul si reteta sunt analizate critic impreuna cu alti cativa ipohondri si apoi transpusa pe net. Adica se face forum, se da inaintare la toata lista de mess si Outlook, ce suferinta are bietul baiat (de cele mai multe ori este fata, dar astazi nu sunt misogin) si se cere disperat un ajutor. Se declanseaza stadiul patru. Pentru cunoscatori, chestia asta insemna ceva gen Asul Verde the next generation. Adica incepe toata lumea sa-si aduca brusc aminte ca nu stiu ce nasa a unei fine, vara primara cu bunica unui coleg de cearceaf de plaja, a suferit odata de asa ceva. Si nu numai ca a suferit, dar a scapat, s-a vindecat cu: Dupa aste doua puncte poate fi orice, dar credeti-ma pe mine...absolut orice!
Cele mai nevinovate leacuri recomandau tot felul de infuzii de plante tamaduitoare gen tipirig, rostopasca, degetica, matraguna...combinate cu extracte animale gen: coarne de radasca, canini de antilopa, si limba de furnica.
Am vazut retete care stipulau sa tragi pe nas pasta de hrean si ardei iute ca leac pentru sinuzita. Am vazut sfaturi care te indemnau sa faci o donatie consistenta la Muntele Athos, 20.000 de matanii pe zi si 10 aspirine, ca leac pentru ulcerul cronicizat. Nu va grabiti sa credeti ca era un sfat aiurea din cauza aspirinelor, ca alea erau pentru febra musculara provocata de matanii, nu pentru stomac.
Mai pot insira aici ca leac pentru constipatie sau hemoroizi: clismele cu ceai, cu lapte de capra, si cea mai senzationala: clisma cu zat de cafea. Eu zic ca in cazul in care erau executate in ordinea si locatia potrivita pacientul putea usor face cariera pe post de dozator de bauturi calde.
Stadiul cinci consta de obicei in negare. Colegii de forum il intreaba ce a mai luat pentru torticolisul ala ingrozitor. Ala trimite un cerc galben care zambeste si le explica cum ca era diagnosticul gresit si ca in momentul cand a descoperit ca a ramas cocosat din cauza ca incheiase nasturii de la camasa in butonierele de la prohab, a rupt problema in doua si...s-a indreptat. Aia fac “loool” si trec la alt subiect.

Un medic satul sa dea vesti proaste, a hotarat sa schimbe asta. Fiecarui pacient i-a dat de atunci un singur dignostic, un singur verdict: imi pare rau domnule, esti PROST, asta-i soarta! Din acel moment, toti pacientii lui au supravietuit!!!

4 comentarii:

  1. Mda .. ar fi cazul sa te duci la un doctor ca nu te mai faci bine :DApropo de asta .. un tip se duce la doctor si spune ca sufera de insomnii ,de cand a divortat si sta singur .. la care doctorul ii spune " pai sa va prescriu cateva cutii de viagra.." "si credeti ca asta o sa ma ajute sa dorm ? "-intreaba pacientul.Nu -spune doctorul , dar o sa aveti o ocupatie minunata daca tot nu puteti dormi...:p

    RăspundețiȘtergere
  2. Am fost Domnule Urs, am fost la amicul ala care mi-a garantat ca scap daca las dracului ganditul, cugetatul si filozofatul pentru aia cu neuronul special antrenat.
    Deocamdata ca un bun roman, ma bucur ca si la dumneata in batatura, coana capra a decedat.
    Despre laba, numai de bine...Se zice ca-i un bun antrenament pentru sex. Daca nu esti selectat la echipa, ramai totusi in cea mai buna forma, nu?!

    RăspundețiȘtergere
  3. Doctore!Doctore!!! Donare un medicamento a puo cacare!!
    Calmo paciento!Calmo! io donare un medicamento a puo cacare tutta la vitta!!! Nu stiu cat e de corect scris dar na! iertati si voi ca mi s-a dat tratamentul gresit. Ceai de crusin contra mancarimilor sub limba!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. am ras cu lacrimi... "Omu'n gluma zice adevaru'"!

    RăspundețiȘtergere

Comentarii mucegaite