Zone defavorizate, cele 7 minuni din Caracal sunt 8

    Ei da, ştiu că deja vi s-au ridicat sprâncenele deasupra cozorocului de la şapcă. Ete la Radu, îl preocupă chestii de economie şi protecţie socială. Nu seamănă cu mine, nu?! Aşa este. Mi se rupe de partea pomenita mai sus. Eu vreau să spun altceva.

   Aveţi chef să ieşiti din rutină, v-aţi plictisit de metropola voastră placut aglomerată şi intens circulată? Am eu ac de cojocul vostru. Vă recomand un weekend la Caracal.

   Serios, fără băşcălie. Vreţi să vedeţi ce generoasă a fost viaţa cu voi când v-au fătat mamele voastre la Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu sau Ploieşti? Mergeţi la Caracal să testaţi adevărata dulceaţă provincială.

   Ameninţarea este pe jumătate glumă. Cu salariile din oraşele pomenite, în Caracal orice şaormar de Rahova este boss. Eşti gurmand? Minunat. În Caracal poţi plăti o masă de 7 persoane cu aceaişi bani cu care plăteşti una de 4 în Bucureşti. În oraşul ăla poţi vedea primul şi cel mai vechi teatru din Romania, poţi să râzi că puşcăria este pe strada Libertăţii, brutăria pe Foametei iar ceasul gării arată ora 4 sau16 prin simbolul pseudo roman IIII.

    Te poti amuza că prima şcoală din oraş s-a numit Scoala nr 2, sau te poţi mira cât de tâmpiti au fost constructorii care au construit 4 scări de bloc uitând să scoată dintre ele o imensă macara. Că un incendiu a distrus taman sediul Pompierilor şi s-a furat uşa de la sediul poliţiei, sânt desigur tragice întâmplări. Toate astea le puteţi citi pe internet, Ce nu găsiţi pe net este atmosfera. Nu aveţi cum simţi online fiorul seminţelor sparte în stradă din mers, nu puteţi întelege plăcerea celor 5-7 bărbaţi care scuipă plictisiţi asfaltul privind traficul la intrarea în oraş dinspre Slatina. Nu aveţi cum aprecia ineditul zecilor de căruţe cu cai ce se plimbă prin centrul urbei conduse de puradei de 10 ani care la ora aia teoretic ar trebui sa fie la scoală, fie ea şi numarul 2. Nu puteţi înţelege ritmul de viaţă al unui oraş fără nici o agenţie imobiliară.

   Caracal este o experienţă ce trebuie trăită nu citită; trebuie sa mergeţi acolo!

Vă rog să îmi scrieţi dacă aţi simţit fiorul.

   Aştept.

Dacă te mănâncă în cur, postează pe Facebook

   Dacă te mănâncă în cur nu te scărpina, întotdeauna vei găsi pe cineva să facă asta pentru tine. Pro bono, din simpatie, din perversitate, de drag, degeaba.

   În cazul în care nu este nimeni disponibil poţi rezolva problema şi singur. Iată câteva sfaturi în acest sens:

1. Nu îţi lăsa unghiile lungi că zgârie;

2. Nu îţi da nădragii jos. Deşi se poate fără, este la modă cu;

3. Nu o face politic, că se lasă cu sânge şi stropi;

4. Nu o face cu public, că o să primeşti palme în loc de aplauze;

5. Împarte-ţi mâncărimea în cur cu prietenii tăi. Posteaz-o pe blog, Youtube, Facebook ori Twiter;

   Nu, punctul 5 nu contrazice punctul 4, pentru că pe feisbuc nu e ca în viată. O sută de laicuri nu scarpină la fel de bine ca un deget. Dacă totuşi te mănâncă des în cur ia Ascatrix. Sigur ai limbrici.

   Vă urez scărpiniş plăcut!

Aide pa, fără pupici că mă gâdil!

Basarica blog cu valabilitate limitată

   Scriu aceste rînduri plin de tristeţe prost disimulată sub un zâmbet. Adaug la asta adînca durere şi pioşenie cuvenită la priveghiul unui muribund.
   Dragii mei, scumpii mei (3) cititori, tocmai am realizat că un blog minunat este pe cale să piară. O să spuneţi că asta e viaţa, că blogurile se nasc şi mor, dar nu mă puteţi consola în faţa crudei sorţi care ne va priva în curând de o sursă monomaniacă de umor. Sec dar totuşi umor. Este vorba de Basarica, blog profund anti Băsescu. Din surse sigure am aflat ca Băsescu este la ultimul mandat, fapt care îl trimite pe Basarica în patul de spital al BCVL adică al Blogurilor Cu Valabilitate Limitată.
   Nu pot sa-mi inchipui cum e să aduci pe lume un blog ştiind că are din născare anii număraţi. Câtă cruzime îţi trebuie sa legi viaţa unei pagini plina de vivacitate, de cariera unui singur om?
Ce te faci tu ca autor când obiectul de activitate dispare, când personajul demonizat se retrage din viaţa politica, publică, sau chiar fizic vorbind, dispare? Cred că nimic. Sau poate totuşi există o speranţă pentru el ca la Hollywood. Poate apare un Băsărică resurrection sau un prequel că de sequel(e) nevoie nu mai avem.
   Eh, gata cu retorica. Îmi şterg o lacrimă virtuală şi îi urez lui Basarica rămas bun. Asta e tot.
   Odihneşte ofline Băsărică, Dumnezău să te pixelească!

Audio tortura ardeleneasca

de M.V.
  
   Am luat drumul Timisoarei intr-un microbuz initial aglomerat. Pentru mine cele 4 ore de mers pot fi convertite in ceva ore de somn hipnotic. Gandeam fragmentar, imaginile mi se derulau in cap iar bucati de cuvinte incepeau sa nasca idei din visul meu criogenic. Cu ochii intredeschisi vedeam soferul ce invartea din volan mangaindu-si din cand in cand barba de 3 zile. Deodata in spatele meu aud un "Aloo, ce faci tu?" ce mi-a imprastiat aburii onirici din rarunchi. "Maai, ce sa fac... Uite, cu mama am probleme... Da tuu, probleme deosebite din spectrul medical!"
    "Spectrul" ala m-a ingrozit! Fara voie am inceput sa ascult un halucinant monolog. Cuvintele curgeau fara mila ca niste dalti prin urechile mele adormite.
    "Mai, am fost cu biata mama la un doctor din Deva, un doctoras frumos stii?! Cu picioare musculoase si fund palmuibil, un adevarat "dante" (suspina si respira orgasmic). Mama saraca are 4 pietre la bila de peste 5 cm si n-am ce sa-i fac tu. Nu pot sa-i fac operatie ca are insuficienta cardiaca si eu nu semnez sa o omor. Mai bine cu bile tuu, decat cu mama in mormant. Da daa... Grea alegere tu, mai ales ca a facut si ocluzie intestinala tu. Stii, sunt 3 grade in ocluzia intestinala si ea avea gradul 2 tu. Si trebuia sa o taie sa ii indrepte matele amestecate tu. Si n-a putut tu sa-i faca operatie tu ca are probleme si cu plamanul drept tu. Cica ie atrofiat tu, ca a fumat ca drogata toata viata tu. I-a facut o clisma tu, cu presiune tu, si gata, Dante a reparat-o! Si a fost greu tu ca saraca a scapat pe ea tu. Cum care Dante, doctorul ala dante tu, cu mmm... Cu funduletul ala, tuu... Si i-am luat de la Kaufland tu, pampersi tu. Si saraca are si valvele praf tu. Cum care valve tu?! Alea mitrale tu si curge inapoi tu sange murdar in inima lu biata mama tu. Si i-a mai aparut tu, o eczema mare tu. Pe la pampersi tu."
   Imaginea unei eczeme imense atacand un cur de baba mi-a invadat creierii. Brusc m-am ridicat si m-am rezemat de spatarul scaunului meu fixand cu ochi rai prostia absoluta. Cu surprindere am observat o femeie, ca altfel n-am cum sa-i spun, evident una proasta, ba chiar exagerat de proasta. O privire tampa palpaia din ochii mari, blanzi si tristi de vaca frustrata de monta, iar buzele subtiri de un roz izbitor tremurau. Buzele alea taiate parca cu lama s-au tuguiat obraznic spre mine aruncand un : "Da ce vreti, vreo problema?"
    "Da duduie, am o problema cu faptul ca vorbiti mult, prost si tare! De ce ma chinui cucoana, de ce trebuie eu sa aud cat cacat iese din mama dumitale? De ce trebuie sa stiu ce garoafe are in pampersi, sau ce plamani putrezi are?  Incercati cu sms, nu sa vorbiti, si nu in microbuz! Si inca ceva, Fante nu-i neaparat pluralul de la Fanta iar Dante e ala cu Divina comedie"
    A inchis imediat telefonul si s-a mutat din spatele meu. Dupa ce s-a asezat pe alt scaun precum closca pe oua a suierat rar si lung ca o serpoaica ardeleanca: "Animalule!". Eu asezandu-ma i-am zis: "Ei na, de parca tu oi fi vreo gladiola!"

Căcăciosul

 

   Dacă tot am început să dau din casă, azi revin la subiectul buda de la birou. Oameni buni, proza de micţiune naşte monştri. Acum multă vreme aberam cu succes la persoana I despre cum să (nu) te caci la job. Chiar nu îi înţeleg pe ăia de se cacă la locul de muncă. Adică scuzaţi, în caz de "Stejar, extremă urgenţă", te aşezi pe ciuci şi în urzici, dar nu îţi faci program zilnic de deversare a maţului gros la servici. Coşmarul a devenit realitate, pentru că exact asta face un coleg de al nostru. Ticălosul ne pângăreşte de luni întregi templul de porţelan cu apă aromat-susurătoare, umplându-l zilnic de rahat şi putoare. Azi căcăciosul a depăşit măsura; a comiso urât de tot.

   Când a dat ochi cu nenorocirea, femeia de servici a ieşit din buda bărbaţilor plângând. Am sărit repede să o pălmuim, să o oţeţim anticipând un posibil leşin post-viol. Trei dintre cei mai curajoşi dintre noi am năvălit să prindem făptaşul, dar priveliştea căcăstoarei desacralizate ne-a înmuiat picioarele de era să ne scoată tot ea afară cu făraşul. Un turn de căcat maro, mare cât un popic scotea capul cu un centimetru deasupra tronului. În jurul lui, întreaga budă, jumătate de colac plus capacul erau imbrăcată într-un linţoliu de fecale galben şofran tapetat cu coji de seminţe şi roşii nedigerate. După ce ne-am recăpătat suflul, un singur strigăt de revoltă ne-a ieşit la toţi din piept:

-Bă, care spuma mea te-ai spart în budă?!

   Asta a fost picătura ce ne-a umplut weceul. Nu e posibil să ne lăsăm ochii şi nările atacate zilnic de un dobitoc prost de cur. Am ţinut consiliu, am făcut anchetă,  în care ne-am pus zeci de întrebări. Multe diintre ele logice altele de tot căcatul. Ne-am întrebat dacă făptaşul e însurat şi numai ea spală buda acasă. Am emis ipoteza că e un tip atât de zgârcit încât se cacă la birou ca să nu tragă apa acasă. Dar de ce nu o trage măcar aici? Poate e un sabotor plătit de o companie rivală. Şi căcaţii ăia ai lui, monstruozităţile alea bifazice, imiscibile (chiar şi infuzibile, a zis unul), de unde naiba rezultă. O ţine nenorocitul dietă disociată, ori mănânca cuie cu sos de sticlă pisată. Poate-i face nevastă-sa vrăji la cratiţă, ori poate asta face bucătăria asiatică din curul balcanicului. Dar poate că nici nu e om ci un extraterestru căcăcios. Până la urmă am tras linie şi am hotărît să înfiinţăm o poteră ca să-l prindem pe căcăcios.

   Pretene dacă mă citeşti, te anunţ că ai belit maţul. Întreg personalul purtător de coae al firmei e cu ochii după curul tău păros. În plus una bucată mătură lungă ţinută strâns între ţâţe e gata să te lovească crunt. După ce identificăm că îţi aparţine susnumitul organ, o să ţi-l bucşăm cu suluri de hârtie igienică şi apoi îţi montăm frumos la găoază o electrovalvă. Telecomanda o ţinem la muncă şi o să o declanşăm când suntem siguri că îţi este viaţa mai dragă.

   Hai sictir şi căcat în traistă, că te pescuim noi!

 sursa foto

Striptease ortodox la Bisericuţa Copiilor

   

   Săptămâna trecută fetiţa de 5 ani a unui coleg s-a speriat foarte tare când vântul a dărâmat ceva în curte. Era o umbrela mare ca cele de la terase motiv pentru care, atunci când şi-a luat zborul, a produs mare tămbălău. De atunci copila nu mai vrea să se joace afară dacă bate vântul. Întîmplarea s-a petrecut vineri. Ieri problema a fost discutată la nivel de birou împreună cu preacucernicele mele colege. Ele şi-au consultat la rândul lor duhovnicii şi astăzi au venit cu soluţia. Fata trebuie dusă la biserică să se debrace preotul peste ea. Ştiu ele că se poate face asta la Bisericuţa Copiilor din centru. Primul meu gând a fost: sper că popa poartă chiloţi pe sub sutană, altfel fetiţa o să tragă o nouă sperietură. Ori te pomeni că exact aşa trebuie.

   Depăşind stupoarea iniţială am încercat să spun că fata ar trebui dusă la medicul de familie, să fie consultată de un psiholog sau pediatru. Nu am apucat. S-au uitat colegii la mine ca la nebun şi din priviri mi-au cerut să nu mă bag. Nu mă aşteptam la asta chiar dacă de jumătate de an miercurea şi vinerea îmi mănânc sendviciurile descântate şi cu noduri pentru că nu ţin post. Clar, nu te pui cu biserica de la serviciu că e de rău.

   Amintindu-mi de faza cu Sfântul Catering am gugălit pe Net să mă lămuresc care-i şpilul cu striptizul popesc. Subiectul căutat l-am lăsat la urmă (cei din urnă vor fi cei dintâi), pentru că iată ce alte minuni „ortodoxe” fac unii preoţi:

1. În noaptea de înviere, acceptă un cocoş drept ofrandă, pentru sufletul celor morţi neîmpărtăşiţi, nespovediţi, fără lumânare.

Miroase a Vodoo, sau exorcizare cu pui la ceaun?!

2. Dacă eşti fată bătrână te obligă să ţii post nouă zile de marţi consecutiv, ca să te măriţi. Vrăjeala este ieftină dar totuşi pozitivă. Poate după o asemenea cură maimuţele slăbesc suficient cât să prostească pe vreunul.

3. Oficiază contra cost „slujbe speciale” pentru cei sinucişi, eretici sau avortaţi ori pentru dezlegarea cununiilor sau a vrăjilor. Meniul ăsta vă sună cunoscut? Deci popa e un fel de tata Omida care practică magia albă în rochie neagră. Bine că nu poartă decolteu sau decupeu la spate, arăcan de sufletu' meu!

4. Miruiesc fotografiile unor oameni sau să le ataşează la icoane ori la moaşte. Imediat după asta pozele fac minuni. Vracii indienii nu se temeau degeaba că fotografia le fură sufletele. Aici faza este invers: faci poză (eventual nud) şi o duci la taica popa să ţi-o umple de duh. Blondele care ţin poza între picioare pot chiar rămâne gravide.

5. Te îndeamnă să consumi tămâie sau cenuşă din cădelniţă intre 7 şi 12 zile consecutiv, ca să te vindeci de o anumită boală. Mă rog, aici o fi ceva aroma terapie sau homeopatie. Nu cunosc, nu mă bag în căţuia omului. Fiecare cu drogurile lui.

6. Te obligă să le săruţi mâinile, inelele, veşmintele, ba chiar şi cadavrele, pe motiv că ar fi sfinte. Îţi bagă în cap că la hramuri, ciolanele magice numite moaştele au putere maximă. De fapt BOR este în cârdăşie cu CFR, ADP, BNR, SRI, TVR, PROTV şi alte iniţiale din astea cărora migraţia controlată a turmelor de enoriaşi le bagă bănuţii din corturi direct în conturi.

7. Se ocupă cu „Deschiderea Cărţii“, adică deschiderea Evangheliei, sau a Psaltirii pentru ghicirea viitorului.

Practica seamănă a excrocherie, la fel ca vrăjitoria şi ghicitul. Deşi „sfântă” e scumpă cu draci. Cred că ar costa mai puţin să faci pasienţe şi să practici „întorsul ceştii”. Aia de cafea, perverşilor!

8. Te păcălesc că aprinderea a 9, 12, 30, 40 de lumânări la tot atâtea biserici o să-ţi rezolve varii probleme.

De fapt aşa îşi cresc popii vânzările la lumânari, pe care BOR are monopol. Ia încearcă tu de vinde lumânari în Romania fără să plăteşti obolul, să vezi cum te saltă garda financiară.

9. Cei de la ţară mai ales, sugerează că mireasa trebuie să poarte la slujba de cununie o păpuşă în sân, să-şi calce mirele pe picior, sau să poarte un ban în pantof ca să-i meargă bine în căsnicie.

Alo Vodoo, ia de învaţă de la taica popa cum se leagă masculii de piciorul patului. Păpuşa în sân este o practica vrăjitorească obişnuită de posesiune, călcatul pe picior este pentru control iar banul pe post de branţ, evident pentru prosperitatea financiară.

10. In anumite biserici, popii oficiază slujbe speciale la sfârşitul cărora calcă peste credincioşii bolnavi sau îşi dezbracă hainele peste ei, cu scopul de a scoate din ei diavolii.

Frate câtai circul! Vă inchipuiţi ce senzaţii are popa la faza asta? E mai tare decât în filmul Sora 13, corcit cu Matrix.

Dezbrăcarea preotului pe bolnavi, sau închipuirea înţepării cu “Sfânta Copie” pentru vindecarea bolnavilor este considerata ortodoxa. Cel puţin aşa zice Sfântu' Sait al preotului paroh şi webmaster Istrati Marian Daniel. La aşa titulatură, saitul Parohia Măcin 4 e divin.

   Cum spuneam, ultima practică este preferata mea astăzi. Mă uit în calendar. Nu în ăla ortodox că sigur e vreo sărbătoare de genul Sfânta Lene şi Cuviosul Somn, cu post, rugăciuni şi dezlegare la şireturi. Suntem în 12 Septembrie 2012, o zi din secolul 21, în care cu stupefacţie constat că un tată îşi consideră fetiţa speriată în vârstă de 5 ani posedată deşi a văzut cauza cu ochii lui. El crede şi nu judecă. Nu contează educaţia, nu contează că utilizează tehnologie de vârf. Toate astea sunt pană de vulpe la pălărie pentru el în momentul în care trei muieri (cu studii tehnice şi ele) îi spun că trebuie dus copilul la biserică să se dezbrace popa de caracter peste el.

   Abia acum m-am prins eu de ce şi-a pus BOR biserica în curtea Politehnicii din Bucureşti. Ca să umple cu colivă capetele viitorilor ingineri.

   Deus ex machina. Admin!

sursa foto

Seminţe şi sânge la Coşereni.

   Ce face românul când se produce un accident pe Bucureşti - Urziceni, iar circulaţia se blochează pe 10 km în ambele sensuri?! Normal, face poze pe care le urcă pe feisbuc, apoi o ia cu maşina pe tarla ca să nu stea la rând.  Şi pentru că tot a pus palancă la pământ câteva rânduri de floarea soarelui, se apucă de jumulit alt rând ca să poată sparge seminţe blocând circulaţia fraierilor ce încercau ca şi el să scape din ambuteiaj.
   Asta se petrecea ieri pe la 5 jumate la intrarea în Coşereni. N-am pozat sămânţarul pentru că şoferului nostru de maxi taxi i se zbătea o venă la tâmplă destul de suspect. Apoi ce tupeu aş fi avut să scriu asta, dacă mă transformam în paparazzi morbid şi eu?! Poza e făcută înainte să aflu că s-a lăsat cu mortăciuni.
   Este clar că ne tragem din romani, că prea ne comportăm asemenea publicului din Coloseum acum 2000 si ceva de ani. Dacă n-avem coloseum, nici viaducte, nici măcar un vomitorium amărât, jumulim o paleaşcă de răsărită şi aplaudăm elicopterul SMURD decolând!