Audio tortura ardeleneasca

de M.V.
  
   Am luat drumul Timisoarei intr-un microbuz initial aglomerat. Pentru mine cele 4 ore de mers pot fi convertite in ceva ore de somn hipnotic. Gandeam fragmentar, imaginile mi se derulau in cap iar bucati de cuvinte incepeau sa nasca idei din visul meu criogenic. Cu ochii intredeschisi vedeam soferul ce invartea din volan mangaindu-si din cand in cand barba de 3 zile. Deodata in spatele meu aud un "Aloo, ce faci tu?" ce mi-a imprastiat aburii onirici din rarunchi. "Maai, ce sa fac... Uite, cu mama am probleme... Da tuu, probleme deosebite din spectrul medical!"
    "Spectrul" ala m-a ingrozit! Fara voie am inceput sa ascult un halucinant monolog. Cuvintele curgeau fara mila ca niste dalti prin urechile mele adormite.
    "Mai, am fost cu biata mama la un doctor din Deva, un doctoras frumos stii?! Cu picioare musculoase si fund palmuibil, un adevarat "dante" (suspina si respira orgasmic). Mama saraca are 4 pietre la bila de peste 5 cm si n-am ce sa-i fac tu. Nu pot sa-i fac operatie ca are insuficienta cardiaca si eu nu semnez sa o omor. Mai bine cu bile tuu, decat cu mama in mormant. Da daa... Grea alegere tu, mai ales ca a facut si ocluzie intestinala tu. Stii, sunt 3 grade in ocluzia intestinala si ea avea gradul 2 tu. Si trebuia sa o taie sa ii indrepte matele amestecate tu. Si n-a putut tu sa-i faca operatie tu ca are probleme si cu plamanul drept tu. Cica ie atrofiat tu, ca a fumat ca drogata toata viata tu. I-a facut o clisma tu, cu presiune tu, si gata, Dante a reparat-o! Si a fost greu tu ca saraca a scapat pe ea tu. Cum care Dante, doctorul ala dante tu, cu mmm... Cu funduletul ala, tuu... Si i-am luat de la Kaufland tu, pampersi tu. Si saraca are si valvele praf tu. Cum care valve tu?! Alea mitrale tu si curge inapoi tu sange murdar in inima lu biata mama tu. Si i-a mai aparut tu, o eczema mare tu. Pe la pampersi tu."
   Imaginea unei eczeme imense atacand un cur de baba mi-a invadat creierii. Brusc m-am ridicat si m-am rezemat de spatarul scaunului meu fixand cu ochi rai prostia absoluta. Cu surprindere am observat o femeie, ca altfel n-am cum sa-i spun, evident una proasta, ba chiar exagerat de proasta. O privire tampa palpaia din ochii mari, blanzi si tristi de vaca frustrata de monta, iar buzele subtiri de un roz izbitor tremurau. Buzele alea taiate parca cu lama s-au tuguiat obraznic spre mine aruncand un : "Da ce vreti, vreo problema?"
    "Da duduie, am o problema cu faptul ca vorbiti mult, prost si tare! De ce ma chinui cucoana, de ce trebuie eu sa aud cat cacat iese din mama dumitale? De ce trebuie sa stiu ce garoafe are in pampersi, sau ce plamani putrezi are?  Incercati cu sms, nu sa vorbiti, si nu in microbuz! Si inca ceva, Fante nu-i neaparat pluralul de la Fanta iar Dante e ala cu Divina comedie"
    A inchis imediat telefonul si s-a mutat din spatele meu. Dupa ce s-a asezat pe alt scaun precum closca pe oua a suierat rar si lung ca o serpoaica ardeleanca: "Animalule!". Eu asezandu-ma i-am zis: "Ei na, de parca tu oi fi vreo gladiola!"

Cozonac cu furnici

Oamenii au diverse fobii, deci ma puteti intelege si pe mine care ma tem de...cozonac. Si cat imi placea cozonacul! Cu cat avea mai multa nuca, cacao si rahat, cu atat il iubeam mai mult. Am cateva amintiri despre intamplari destul jenante dintre care doua patite din cauza cozonacului.
Prima este legata de casa bunicilor din partea mamei la o saptamana inainte de Pasti. In dulap, bine invelit in unsuroasa si maronia hartie, eu fratele si doua verisoare am detectat un cozonac. Era o minune. Era interzis. Era post. Ca niste infractori ne-am ascuns in intunericul camarii si l-am infulecat. Una din verisoare cuprinsa de remuscari a pus partea ei abia atinsa in hartie si a bagat-o inapoi in dulap. In cateva ore toti am inceput sa tragem vanturi de ne falfaiau chilotii. Toata noaptea am basit in nestire de s-au aburit geamurile, s-au ingalbenit perdelele si s-au ofilit muscatele mamaiei. Batrana chiar se mirase: da' ce aveti maica de basiti asa, parca ati fi mancat furnici?! A doua zi am vrut sa elimin ispita mancand si ultima felie de cozonac. La lumina am vazut ca ceea ce candva fusese spirala de nuca cu cacao era...negru de furnici.
A doua amintire basinoasa este legata de casa prietenului meu din copilarie la care intrarea in baie se facea din bucataria-camera de zi.. Tin minte ca m-au intetit crampele la pranzul din a doua zi de Pasti. Mancasem cozonac. M-am scuzat ca un tanar bine crescut si m-am incuiat in wc. M-am abtinut cat am putut, am dat drumul la apa, am fosnit ziare...apoi m-am usurat cat de repede a fost posibil. Cand am reintrat in camera, toata lumea s-a uitat la mine ca la comanda.
- Ia zi Ducule, ce ai facut acolo...gemeni, tripleti?! Ai avut o nastere cu probleme...cezariana?!
Am ras cu totii, apoi ei au dat navala afara cu ochii in lacrimi, ca eu radeam prea pro...fund!
A treia chestie este proaspata pentru ca s-a intamplat ieri tot la ora pranzului. Cozonacul l-am mancat alaltaieri seara, si pot sa jur ca n-am vazut picior de furnica in el. Poate s-or fi ascuns foarte bine, cine stie?!
In plina sedinta, am inceput sa simt ca o sa ucid pe careva cu catarama de la curea daca nu ma dau rapid intr-o buda. Ma balonam vazand cu ochii iar prin mate imi ghioraiau sute de motani in calduri impreuna cu perechile lor violent deflorate. M-am scuzat si foarte demn am pornit catre baia salvatoare. Prima basina scapata in drum spre usa, a fost mascata de scartaitul scaunelor. A doua sperasem, ca a coincis cu trantitul usii. Pe a patra am mascat-o printr-o tuse de muribund, iar la a cincea deja mi se cam rupea de ce aude lumea, ca eram in agonie.
Ajuns in wc, am incuiat usa de la cabina si m-am exprimat liber. Probabil ca basinile indelung retinute au un efect halucinogen, caci mi s-a pus o ceata pe ochi si o pacla in urechi. Propriile-mi gemete de satisfactie le-am auzit abia dupa ce am tras apa. Am inghetat in prag, pentru ca in sala cu pisoare si lavoar era directorul general alaturi de cativa specialisti veniti la audit. Grozavia de concert data de curul meu ia surpris asa de tare ca lasasera usa deschisa. Pe hol am vazut alti specialisti si colegi aflati in drum spre bucatarie, baie sau birouri. Am inceput rosu la fata sa ma scuz.
- Domnule director, eu...
- Radu, tine-ti respiratia si asculta-ma cat mai pot vorbi! Ia-ti cateva zile de concediu, as sugera chiar medical...Te rog, insist chiar sa mergi la un specialist internist sau proctolog. Macar la un tinichigiu auto sa-ti monteze o toba cu amortizor. Daca nu se rezolva pe cale medicala sau mecanica, ia-ti jumatate de norma la orchestra din parcul orasenesc pe post de trombon, corn vanatoresc, sau tuba. Oricum nu te arata cateva zile pe aici ca din toaleta de alaturi am auzit tipete de femei si banui ca acum sarmanele zac lesinate pe gresia aia rece. Cele din sala de consiliu au avut macar sansa sa fuga.
- Dar Domnule Director, vreau sa-mi cer scuze fata de cei de la audit!
- Nu te preocupa de asta Radu! O sa salvam noi ce se mai poate salva; avem telefoane si masini rapide, asa ca pe o parte o sa-i prindem din urma si o sa le explicam ca totul nu a fost decat un moment artistic sau pirotehnic prost regizat. O sa ducem niste suflante din fabrica si la nevoie o sa spargem cateva geamuri. Uite o prima de vacanta in numerar, facem decontul mai tarziu! Acum grabeste-te si pleaca, ca nu stiu daca mai rezistam unui al doilea atac!
Asta a fost tot, acum sunt calm. Sunt singur in camera si pot sa ma bas cat vreau, ca nimeni nu aude nimic. Sper ca pe fisa mea nu scrie alergie la cozonac, ca rup gratiile!