Liber sa simt briza sau crivatul iernii. Liber sa vanez aroma mancarii sau parfumul greu al dragostei. Liber sa-mi fugaresc umbrele, sa-mi alung temerile, sa-mi tin dusmanii la picioare. Liber sa tremur, liber sa gafai in soare. Liber sa fur dar mereu gata sa cer. Liber sa urlu la luna in noapte si ger. Liber sa consider trecutul ca fiind NU, prezentul POATE si viitorul DA. Liber sa aflu ca diferenta dintre a bea sau a muri, consta intr-o za. Liber sa musc din carne dar multumit cu paine. Liber si mai viu ca tine, desi duc o viata de caine!
Reactia soferului exasperat de perindarea prea lenta a unei gazele pe zebra sau care zburda aiurea pe strada:
-Fa vaco, treci dracului odata, ca masina mea calca nu fute!
Bineinteles daca soferul este o doamna, cum este buna mea prietena Mada replica devine:
-Ba boule, daca tot vrei sa te urci pe mine, da-te dracului jos din masina!
Amicul meu n-a semnat nimic dar are de dat bani la o mare banca. Cateva zeci de mii. Euro.
Cica un fost coleg in cardasie cu un director de sucursala l-au lucrat mai strans decat macrameul bunicii.
S-a trezit cu o datorie care nu-i apartine, pe care nu are din ce si de ce sa o plateasca. Ceva imbarligat atat de rau ca a inceput sa ma doara la occipital. Nu vad decat o solutie.
Ia-ti un avocat si fa-i pe aia de vor sa te pagubeasca sa-ti plateasca ei tie. Uite unul care are un nume predestinat sa castige toate procesele!
Ai probleme frate, o speta subtila?!
Nu poti pierde, cu avocatul Gandila!
Au speriat fazanii, au fugarit iepurii si au marcat cu cate un scurt jet puietii din liziera sudica a crangului. Alergau catre curtea fabricii unde printre miros de fiare incise si motorina arsa ii intampina aroma crocanteilor adusi de o femeie miloasa. Asa a fost acum 5 saptamani cand i-am surprins in poza intorcandu-se la baza. Ieri s-au oprit din alergat, definitiv. La fel ca mine, cineva a urmarit cele doua siluete gonind prin zapada, dar in loc de butonul camerei foto, acel cineva a apasat de 3 ori pe tragaciul unei arme de vanatoare.
Felicitari pentru precizie domnule!
Uite asa patesti daca parchezi ca pula. Probabilitatea ca soferul sa fi fost o doamna cu extensii la unghii, prea lungi pentru a tine volanul este > 99%. Dar cum naiba sa cladesti o pizda din zapada?!
La multe articole de pe net am comentat pe deasupra. Poate ca asta ma coboara la stadiul de gascan barfitor. Dar mai bine sa va injur eu decat sa va ucida altii. Nu va grabiti sa deveniti partizani inainte de a va aminti cat de importanta este reclama. Uitati-va la ce puneti in blide si o sa vedeti etichete, branduri, culori, arome si slogane. Ganditi-va ce stiti din experienta proprie, de la mama sau bunica si cata informatie nerumegata inghiti de la tv. Zilnic.
Multe postari calchiate despre iaurturile probiotice au aparut in sfera virtuala romaneasca pe la noiembrie 2010. Eu am primit un e-mail asemanator abia saptamana trecuta. Pentru ca va stiu blonzi, o sa va fac un referat asupra acestui articol.
Sa purcedem la cartit:
Semnalul principal de alarma este dat de prezenta "Bifidobacterium bifidum" in iaurturile botezate “probiotice” de catre concernele procesatoare de lactate.
Problema ar fi faptul ca in mod natural aceste bacterii se gasesc in flora vaginala, rectala, pe traiectul uro-genital, in balegarul porcilor si a altor animale. Ma bucuram citind ca aceste bacterii sunt distruse de acidul gastric, desi nici n-au ce cauta in gura, stomacul si intestinul subtire a unui om solid la cap. Ma si imaginam la medicul de familie cu limba scoasa si pe ala urland la mine:
-Ce ai facut dom-le, ai pupat scroafa in roza, ai dat limbi in ceasca vacii, ai arso-n uro cu mioare?
Noroc, ca s-a gasit imediat o explicatie. Se pare ca aceleasi firme care ne vand lapte dulce cu termen de valabilitate bicentenar, au modificat genetic bacteriile bifidus ca sa crapam...de ciuda. Sau ca sa ne mai rarim?!
Si aici intra in scena luptatorul impotriva conspiratiei, arhetipicul specialist german, dl. Udo Pollmer care este un fel de Mencinicovschi vagnerian. Apare la Nemtzia la tembelizor ca sa le spuna alora sa nu manance nimic. Si cum sa mai mananci frate, ca atunci cand citesti, ti se taie pofta?!
Cica iaurtul "probiotic" folosit drept cal troian microbiologic de catre bacteriile vaginale si fecale modificate genetic ajunge in intestinul subtire al omului unde schimba flora naturala inlocuind-o automat cu o flora tipic vaginala sau rectala.
Acum v-ati lamurit de ce majoritatea politicienilor, afaceristilor, directorilor si fandositilor de pe lumea asta sunt niste pizde?! De la iaurt frate! Le-a crescut una de scroafa in mat, alta de vaca pe cap drept basca si ce-a de oaie sub nas.
Iata calea adevarata de inmultire a bulangiilor. Nu este genetica, nu din cauza inmultirii femeilor cu coaie si mustati, nu se face prin inocularea ideilor pidosnice, ci direct prin introbagarea zamei de basau modificata jenetic in iaurturi consumate la borcan de plastic. Iata in sfarsit explicatia faptului ca din ce in ce mai multi oameni au pofta de a manca cacat si a pupa in cur.
Dublu pizdis? Iaurturile probiotice cu fructe...adica fructus impotriva naturii.
Ca dovada ca aceste bacterii sunt de dorit intre cracii muierilor si nu in stomacul ambelor sexe apare un link la niste capsule vandute online. Este vorba de un produs care restaureaza flora bacteriana normala a pasaricilor bolnavioare. Ai avut fofo suferinda de champinioane complicate de micoze cu bureti?! Ii dai cu buline probiotice sa-i revina gustul de pizza fara ciuperci.
Link catre pastile pentru fofoloanca aici.
Si acum concluzii:
-Pune-ti mana de mancati numai chestii de au crescut pe si in pamant, sau chestii care au mancat ceva crescut pe acolo fara pesticide, insecticide, suplimente proteice, vitamine si antibiotice.
-Cititi dracului etichetele de 10 ori, mai ales unde va trebuie lupa ca sa vedeti ca “natural” = lapte praf, zaharoza, proteina lactica, ingrosatori si alte chimicale.
-Iaurt cu fructe?! Esti prost? Nu esti destul de balonat? Fructu-te-n matz, baga un lapte gros maltratat cu linguroiul de lemn in oala de lut a lu' mata-mare!
-Cand unii insista ca ceva este bun, esential pentru tine si pentru boracii tai, gandeste-te ca te mint cu nerusinare sau au preluat minciuna de la altii ca sa-ti vanda cacat in loc de hrana.
Gata cu morala, hai sa murim sanatosi!
PS: editare tarzie; se pare ca sursa mailului ar fi asta, imediat preluat de asta.
Ca exista pe asta lume noian de oameni turbati si minti sucite, cred ca stiti. Nu va spun nimic nou. Am o nedumerire insa. De ce frate au astia magnet la mine? De ce dau de ei, incepand cu add la mess, trecand prin culesul vacilor pe faisbuc si sfarsind la munca?!
Imi sunt atat de "dragi" ca imediat ce-i vad imi pica pielea pe ochi, mi se unesc sprancenele si mi se sigileaza buzele ca sa nu spun: iar tu mah?! Uite, un ciudat din astia este si "catzelushu".
Cand venit la noi in birou, era atmosfera aia de "cacat pe talpa". Adica ceva pute dar nu stii care trebuie sa se stearga. Noi eram un colectiv destul de unit. El venea de la o firma din grup, deci il stiam din vedere. Frate, sa nu ma intelegeti cumva gresit, profesional omul este desavarsit. Ii dai ceva de facut, iti executa intocmai si la termen. Numai cu vorba parea ca are o problema. Doar stiti ca asta este principala asemanare dintre ingineri si caini. Ambii au privirea inteligenta dar nu stiu sa se exprime. Am zis ca este nou, dar in timp s-o da el pe brazda.
Mai fratilor, cum a venit asta, cum s-a lipit de mine. Toata ziua era calare pe biroul meu. Il sprijinea sa nu se darame. Ca sa ma ridic, trebuia sa-l imping la o parte din calea mea ca pe o usa. Daca n-avea ceva de facut imi statea in spatele scaunului, suflandu-mi efectiv in ceafa. Pe ailalti treaba ii amuza teribil. Si mie mi s-a parut nostim la inceput. De cateva ori mi-a masat umerii, zicand ca stau incordat la tastatura. Apoi a inceput sa fie usor agasant, ca nu puteam sa ies din incapere fara sa ma intrebe unde ma duc. Daca ma taia pe mine nevoia, venea la buda sa se pise si el. Cred ca daca ii ceream mi-ar fi scuturat-o, sa nu-mi scrantesc mana. Nici faza asta n-a fost parca prea aiurea, ca deh, buda este spatioasa si ma mai incuiam dracului in cabina.
A aparut un proiect care necesita munca de teren din partea mea. Asta a inceput sa tanjeasca. Ramas fara obiectivul principal de paza, si-a disipat atentia intre cei ramasi. Colega mea a mai buna m-a sunat intr-o zi disperata, rugandu-ma sa ma intorc mai devreme ca a ramas singura in birou cu asta si capiat-o de creieri. M-am intors, ca io cu femeia aia suntem ca fratii, ne impartim mancarea si stim fiecare despre celalalt si ce numar are la chiloti, si ce are in oala acasa. I-am dat ceva de treaba catzelusului, ca sa lase fata in pace.
Husuit ca o gaina din brazda de ceapa, catzelusu a inceput sa vina pe teren dupa mine, cu diverse ocazii. Cum prindea o masina libera, aparea zgribulit in geaca subtirica, pantalon cu dunga si pantofi cu bot subtire. Pleca dupa 2-3 ore rebegit de ger. Mie imi scaparau calcaiele pe tarlale cu diverse, asa ca n-am avut mare stres. Eram la largime.
Intr-o zi, m-a prins in spatiu inchis. Supravegheam montajul la o structura metalica in interiorul ei. Asta cum a venit, sa si lipit de mine ca timbrul de plic. Eu fumam. Ii zic: da-te ma oleak mai incolo ca sunt cu tigarea. N-are nimic zice el, dar totusi se misca. Cam doi centimetri se misca. Am ridicat tigarea la gura, dar cand sa o las jos n-am mai avut unde ca asta era sudat de mine. Mah, da-te mai incolo, vezi ca fumez. Asta vorbea aiurea, nu s-a clintit. Ce sa fac, ma dau eu intro parte, facand un pas in stanga. Srig la un muncitor, ma aplec dupa un surub si cand dau sa ma ridic, gata sa-l iau in carca. Ce chisca boului?! Mah, da-te ca te ard cu tigarea!
Am mai facut eu un pas spre stanga. Fratilor, cand mi se spunea chestia cu spatiul intim al interlocutorului, ca atunci cand vorbesti cu cineva nu trebuie sa te bagi in el, nu imi inchipuiam cat e senzatia de nasoala. Daca as fi purtat cravata as fi scos-o ca sa-l leg pe asta cu boasele de vro schela. M-au apucat dracii si mi-am zis: ia sa vad cat este ciudat asta, sau cat fabulez eu. Am facut un pas in stanga si am asteptat. Usurel, a venit langa mine pana mi sa lipit de umarul drept. Apoi inca un pas si inca unul...Pe cuvant ca inainte sa termin tigarea, am parcurs cu el lipit de mine mai mult de un sfert de cerc, constructia avand cam 70 m perimetru.
Deci nu mi se parea mie. Omul este dus cu capu', nu eu. Ma plimbam aleator pe acolo, asta dupa mine. Pasind exact pe urmele mele. Se vedea clar, ca era ceva apa pe beton. Imi calca exact pe urmele lasate de bocanci. Pai 'tu-ti catzelushu matii, stai ca te aranjez eu! Am luat-o maruntel spre ce-a mai adanca baltoaca in acelas timp am initiat o discutie tehnica. M-am oprit exact unde era apa mai adanca. Se ridica binisor peste bombeu cam pe acolo unde incepe limba si prima gaura la sireturile bocancilor mei de santier. M-am oprit si m-am uitat la el. A venit pe urmele mele, ca bobocul dupa rata, s-a oprit putin la margine, a balacit apa cu ciocul pantofului la fel cum balacea din gura apoi a luat-o catinel prin apa catre mine:
...si cand crezi ca o sa...termen...receptia lucrarii...
-Ah, bagami-as, mi-a intrat apa in pantofi!
