Plăcere

Trag cu ochiul la ce am și la ce vreau. Vreau plăcere, sunt un vicios plăpând dar în creștere. Și viciul mă îmbracă în plumb, făcându-mă statuie exact așa cum stau rezemat între pernele dorințelor ca într-o barcă. Se cațără pe mine, în mine din por în por până când barca plină devine coșciug. Mă afund în viciu ca un plug în pământ, ca un dinte într-o pară aflată în pârg. Mă tăvălesc prin viciu ca un câine lăsat slobod pe câmp. Și după ce alerg din plăcere în plăcere, după ce îmi urlu libertatea prelung, mă întorc la tine cu coada între picioare și plâng.

foto: Nicola Davison Reed

Salvați-l pe T-Rex!

Asociațiile de protecție a animalelor „Vier brotel”, „Adăpostul saurian” și „Iama acasă”, au protestat ieri dimineață asupra răpirii din parcul Retezat a unui T-Rex proaspăt e-clonat. Animalul a fost încărcat cu macaraua pe șaua unui camion agabaritic și acum este transportat în condiții inumane, legat cu lanțuri și chingi de mare tonaj.

De aproape două zile camionul se află continuu în mișcare, încercând să-și piardă urma. Există informații că răpitorii încearcă să predea animalul americanilor de la baza militară Deveselu.

Fac pe această cale un apel către caracalenii iubitori de animale să-i iasă în întâmpinare în număr cât mai mare întrucât animalul n-a mai mâncat nimic de peste 24 de ore.

Salvați patrimoniul jurasic românesc! Salvați-l pe T-Rex

Cerul Altuia

O poezie de mărgean de la un om de peste ocean:

mie nu mi-au plăcut niciodată poruncile

de aceea am aruncat gunoiul în buncăr cu tot cu găleată

am spart sticlele de lapte de pragul uşii şi din banii de pâine

am luat câte o jumătate de chil de caramele Kandia

să moară părinţii de la S3 de oftică
şi să mă blesteme bilingv toţi dentiştii
mie nu mi-a plăcut micul dejun
de aceea îmi făceam din miez de pâine dimineaţa
câte un zeu sau un soldat îmbrăcat în miere polifloră
îmi murdăream cămaşa albă
rupeam ecusonul de la mâneca şi învăţam geografia politică a cartierului
cu lama cu compasul şi cu promisunea unei urechi lipsă
pe mine mă fluierau la geam valeţii de caro berea la litru ţigari de pe jos
de aceea numele domnului se ferea de buzele mele
ca de-o sahara sau
ca preoţii de sărutările unei curve
în duminici în orele de dezvoltare a vorbirii şi joia plouam
marţea mă găsea la coadă la timbre Ras Al Khaima
iar sâmbetele cu atelier şi matematică
le dădeam cu şireturi de mort şi argint viu
pe apa vieţii mele de acum
mie mi-au plăcut femeile altora
capra vecinului era întotdeauna mai grasă
mielul de paşte avea glasul mai dulce iar
părinţii altora le dădeau bani de ţigări
o oră mai mult pe afară
şi adidaşi cumpăraţi de la polonezi
mie mi-ar fi plăcut să mă cinstesc cu tata
şi cu mama
să le mulţumesc pentru participare
să le înmânez cupa
şi campionatul
şi să le spun că plec în miez de Mai cu Steaua
mie îmi place să fur să preacurvesc şi să jur cu degetele încrucişate
îmi place să îmi ţin ochiul în palmă şi să îl ridic deasupra mulţimii
de acolo el îmi citeşte meniurile lui dacă
dacă şi numai dacă e un loc aproape geometric
dacă e un loc pe care alţii îl numesc altfel
şi dacă e rugăciunea mea ineptă către un zeu din miez de pâine
chiar dacă e corabia lui Anton Lupan
şi ce dacă devine nume de buletin
mie îmi cânta
o mie de cânturi
o mie de flori
nu îmi plac diacriticele
iar zeul ăsta din pernă ameninţa că într-o zi
mă va da afară

loveşte-mă tată

loveşte-mă

dacă ai să pleci de la mine

am să mă sui în

cerul altuia

Radu Ciornei

Halena albastră

Domnul B este mecanic la o firmă care ne face mentenanță la un utilaj. Tot Domnul B are pe lângă minunatele cunoștințe tehnice o halenă fetidă așa de puternică încât biluțele de muci se smulg de pe firele de păr nazal și ți se refugiază în creștetul capului.

Singura dată când am făcut greșeala să intru cu domnul B într-o cameră mică gen cabină de comandă, mi-am dat seama că am o imagine total eronată asupra capacității mele pulmonare. După mai puțin de 60 de secunde de ținut respirația am început să văd pete, stele verzi, păienjeni roșii, balene albastre.


La sfârșit, când am început să întrevăd Nimicul, m-am năpustit afară din încăpere dintr-un un singur salt prelung. Bale și muci mi-au țâșnit sub presiune ca la balenă, când am purjat afară din plămâni gazul viciat și apoi am inspirat cu nesaț aerul delicios al stației de epurare.

Beijingul nu crede în cioburi de sticlă

A fost odată o insulă mica și strălucitoare unde se fabrica cea mai frumoasă sticlă din lume. Anii au trecut fără mila făcându-se secol iar lumea a devenit din ce în ce mai strâmtă adunând continentele odată aflate în derivă într-o noua Pangea. Și în momentul când Asia a atins Europa, China a atins biata insulă de sticlă și a spart-o.

De atunci insula de sticlă e mult mai mică și aproape mitică. Beijingul nu crede în cioburi de sticlă, chiar dacă sunt de Murano.

Beijingul copie și asimilează. Orice lucru care ne înconjoară azi pare original până citim eticheta: Made in RPC.

Lumea noastră devine oblică. De asta nu mai trebuie să ne îndoim ci să ne înclinăm.

Ouăle de dragon

Ouă de dragon: Made in Romania, UODB - Uzina de Ouă de Dragon Buzău.

Ce vor femeile

Nu da nas femeii, că ți-l ia în gură!

sursa foto: interneți