sâmbătă, 24 august 2013

Nativ prin România

   Sunt sătul de perspectiva expaților. Nu am cea mai mică plăcere să o ascult, darămite să fiu de acord cu realitatea văzută prin ochii lor. Ca să subliniez că nu-i urăsc, mărturisesc că tata, fratele și o căruță de veri sunt expați.
   Cel mai tare mă enervează modul cum îmi explică ei mie România, în timp ce s-au rupt de ea de mai bine de cinci ani. Mă enervează că îmi desenează mie român nativ, cum este ea România pe care ei o vad doar în poze și tv plus o lună pe an de concediu. Bineînțeles în luna aia tăbară la munte, la mare și în Deltă ca să spargă semințe, să bea vin din crăci ca apoi să se declare obosiți, dezgustați de mizerie, maniere și gropi.
   Sunt nativ din România, locuiesc aici pentru că îmi place. Dacă nu vă place, valea înapoi la căpșuni, spălat babe la cur și zidărie cu voi. Marș la bursele și ganturile voastre soioase, la plimbat de postituri multilingviste, la pupat de tălpi, la vânat de strigoi. Numai nu ne faceți proști că n-am procedat ca voi.
   Expați, voi sunteți mareea acestei mări numită Romănia. N-o disprețuiți că nu se știe când vă cere nevoia să veniți înapoi. Și nu uitați că ce lasă marea pe țărm sunt cochilii goale, spumă și sare.

14 comentarii:

  1. chiar nu știam ce înseamnă expat. am citit prima oară acest cuvânt într-un comentariu pe care l-ai scris la mine în blog. l-am cautat pe dex, nu l-am gasit. am vrut să te întreb, dar am uitat. sau m-am luat cu altele.pâna acum :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ooo, frumoasă pledoarie!
    Nici eu nu pot să plec de aici! Mi-am făcut de o mie de ori planuri de plecare... Am și plecat pentru scurt timp să văd cum mi-ar fi...
    Am revenit cu credința că aparțin acestor locuri prin niște legături care nu se văd, dar care sunt așa de puternice...
    Sper că nu ai zis-o ironic, Radu, iar eu să fi venit ca găina babei cu mărgica în cioc, bucuroasă de a fi în asentimentul tău...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba am zis totul la modul serios. Imi place aici, vreau sa vizitez pe aiurea, dar aici imi este baza.

      Ștergere
    2. Perfect, fiindcă și mie îmi place aici!
      Te-am urmărit în călătorie, chiar dacă nu am comentat.

      Ștergere
    3. Calatoria prin S-V nu s-a terminat inca de povestit. Nu am insa chef. Eu scriu numai cand am chef.

      Ștergere
    4. Te înțeleg perfect! Și eu scriu doar când am chef și când nu îmi urmărește cineva peste umăr fiecare literă.

      Ștergere
    5. Peste umarul meu chiar se uita cineva.

      Ștergere
  3. "Și nu uitați că ce lasă marea pe țărm sunt cochilii goale, spumă și sare."
    Hai nu fii rău, mai lasă şi alge şi crabi morţi şi la 20 de ani mărgean !

    RăspundețiȘtergere
  4. La mine e invers. Din liceu, adică de cel putin 20 de ani imi doream sa plec dincolo, unde lumea e civilizata. Am reușit sa fac câteva călătorii pana m-am hotărât totuși sa plec din ro, scârbită de sistem, acum aproape 3 ani. Paradox, eu care imi doream cu ardoare sa plec, am constatat ca mi-e un dor nebun de casa si prietenii din ro. Am avut totuși noroc ca nu am plecat departe ci doar pana in Austria, la 7 ore de casa cu mașina si am putut veni acasă tot la 2 luni. Plecând din ro credeam ca n-o sa imi pese, dar nu stiu cum sa fac sa nu mai imi fie dor sa vin acasă. Adevarul e ca nu imi doresc sa ma întorc acasă, e ușor sa te acomodezi cu binele, cel al sistemului zic. Dar ma consolez cu gândul ca am întâlnit oameni minunați si aici si acum am o familie mai bogata de prieteni si mai multe acasă , 3. :) Arina

    RăspundețiȘtergere

COMENTARII MUCEGAITE