De ce hraniti cainii vagabonzi 5 zile pe saptamana si n-aveti stress in weekend sau concedii? De ce se va mirati ca sunt plini de bube, raie, capuse si fac pui raiosi plini de limbrici?
Ce se intampla cu voi, de ce faceti asta “oameni buni”?
Vreti sa va spun eu de ce?! Pentru ca manifestati o forma superioara de egoism! Pentru ca aveti mai multa vinovatie decat empatie si mai putina minte decat suflet. Credeti ca va spalati pacatele cu asa zise fapte miloase. Incercati sa compensati lipsa de afectiune a altora fata de voi, lipsa de timp pentru copii vostri, sau pentru voi insiva. O faceti fara sa va pese de soarta maidanezilor care se inmultesc in jurul nostru al celor care “n-avem inima”. Sau poate avem, dar n-avem chef sa cautam rute ocolitoare la rezervatile chinologice de cvartal. Poate n-avem toti masini sa ne debarcam copii direct in usa scolii. Poate vrem sa intram intr-o fabrica, institutie publica sau bloc, fara sa “incalcam teritoriul” cine stie carei haite de rigolieri in rut. Poate nu avem timp sau curaj.
Nu am nimic cu cainii. Nu-i urasc, nu-i iubesc. N-ar trebui sa-i iubiti nici voi.
Nu iubiti cainii pe strada. Daca iubesti pe cineva, nu i-o tragi la coltul strazii cu sacosa de cartofi intr-o mana si cu punga de pufuleti in cealalta.
Vezi un cotei puricos care iti place, ti-e mila de bietul amarat?! Ia-l in casa, nu-mi arunca in cap frimituri si oase pe geamul bucatariei. E prea mare blanosul pentru garsoniera sau iti ara peluza? Du-l la tara la mata mare! Vezi ca potaia este cotonoaga? Nu-i pune atele din umerase, du-o la veterinar! Nu spune ca ai niste caini la ferma cand aia sunt ai nimanui, iar tu doar cari marfa pe acolo si le arunci punga in care ai avut sanviciuri.
Nu afirma: este cainele blocului. Spune: este al meu, dar sta pe pres in fata usii pentru ca sunt prea las sa marai la cateaua de nevasta-mea, ca sa risc sa dorm langa el.
Nu mai fiti ipocriti. Nu iubiti cainii vagabonzi cu jumatate de masura.
Ori stapani responsabili, ori deloc.
