Nunta, acel moment din viață la care visează orice vacă. Pentru că e vacă, grasă și proastă și crede că nunta e muusai și rezolvă tot. Nunta rezolvă și curul mare și burta revărsată și apetitul de rumegătoare cu patru stomacuri. Și pentru ca e autistă, nu pricepe chestii logice pentru ceilalți.
Nu, nu contează că taurul e bou, că voalul se târăște prin bălega, că are botul umed și limba aspră.
Ăsta e momentul ei de glorie în care ochii imenși par a fi de căprioară. Momentul cu belciug mutat pe copită și micul dejun din iesle pus pe cap, e magic, e minunat, e unicat.
Singurul moment în care ea nu zbiară cu ugerul scos afară. Singurul moment în care speră că o să fie futută de două ori pe noapte, nu pe an. Singurul moment în care e grasă și frumoasă, că așa era o vorbă de la prea la țară.
Nuntă. Nu căsnicie, nu viței, nu bou la ușă nouă care să rupă coada de la lopată pe greabănul ei si să o dojenească: "fă vaco!” Gen: Ce-ai făcut fă, vaco tristă autistă, ti-a intrat nisipul de pe plajă în pizdă și l-ai carat în pat!? Fă, tu vrei să te fut sau să-mi dau pula la sablat!?
Vacă tristă autistă, singura ta reușită în viață e că te-ai măritat!