vineri, 7 martie 2008

Trombonul coclit al romanismului mort


In maxi taxi, m-a izbit din prima, expresia crispata a pasagerilor de pe primele scaune. De la randul doi se facea brusc umbra si in intunericul acela lucea ceva. Erau dintii tiganilor si alamurile lor. O fanfara cernita ocupase aproape intreaga cursa. Aveam casti, afara era soare orbitor, asa ca am ezitat pana am vazut mainile ce ma chemau spre bancheta din spate unde era un loc gol. Am receptionat privirea celor ce stateau in picioare ingramaditi in fata vehicolului: fraiere, nu te du! Mi-am scos castile, ochelarii si am aterizat cam brusc pe bancheta, in rasetele lor.
-Io-te ba Minele ca nu era nici orb nici surd...avea doape in urechi gagiu! Sefu' da geanta sa o pun in spate, peste toba. Stai linistit ca nu-i nici unu cu vastu pe aici. Ce ai inauntru...carti, acte? A dracu carte, grea mai e. Noua nu ne place sa citim decat eticheta de la bere. I-am intrebat de unde vin.
-Venim de la un necaz! De la necazul altuia mancam si noi o paine. O inmormantare pe langa Mizil. Maine, poimaine o sa ne inlocuiasca si la asta cu casetofonu, ca la nunti nu prea mai e loc de acordeon. Omul are in brate un ditamai trombonul, care in comparatie cu tenul stapanului pare nou. Asta este Mitel, are maxim 50 de ani ca si colegii lui si este foarte scund. Pe chelie, ca ornament, avea cativa negi albastri si ceva fire razlete de par. Din mustiucul trombonului picura lichid. Cel din fata lui isi freaca dureros policarul stang. Mainile imense cu unghile late si crapate tin o trompeteta ce pare delicata. Ciobanu la geam in stanga; langa mine Gica rade rar cu dinti de otel. Sunt noua, dar nu toti vorbesc.
-Mai Mitele am auzit ca nevasta-ta s-a facut blonda si permanent.
-Zii sa-ti moara ce-ai pe casa ciobane, ca nevasta-mea are paru negru pana la cur.
-O fi bivolita ba...ca aia e neagra si are are par pa cur.
-Nu i l-oi scoate tu cu dintii? Da nevasta-ta ma? E ca trunchiu' da stejar si tu trestie. Cand vin seara la tine nu te vezi de la curu ei. Ba Ioane pe asta il pune nevasta sa doarme la perete.
-El se ascunde dupa nevasta. Daca vine unu sa-l dilibardeasca o ia pe ea prima si ii trece lui randu'. Se mai contreza putin despre femei si uita. Unul ofteaza ca a uitat sa ia covrigi de Buzau.
-Ma Ninele vii sa bem un chil de vin la Shoimu?
-Nu vin bai, maine am de legat vie la un ruman. Da banii de la inceput si tre sa fiu parolist.
-Jura-te ma ca nu vii; ia da-i doua palme lu Jan ca ti le dau eu mai tarziu!
-Ba sa n-am parte de tine daca vin, ia-l pe Milutz daca vrei sa-ti torni in cap. Ma duc la bivolita mea!
-Pai ce-ti trebuie ma tie muiere, nu vezi ca o tii pa post de dulap? Ce sa bagi ma in ea, ma saracule?!
-Cine vorbea, uite asa o am de mare! Ninel agita bratul pana la cot, dar degetele indica o schioapa.
-Mare si carpa ba, e buna de pus cravata...a mea uite, ca deshtu (policarul in sus, degetul mic in jos, ca la semnul “vorbim la telefon”). Ca deshtu ba, dar stii cum...ca fofeaza se invarte fomeia in el.
-Ba ciobane! tu vrei sa mori calcat de vapor? lasi nevasta sa stea deasupra?! Mitel imi zice ca isi curata trombonul cu praf de caramida si gaz de luceste asa. Pipai admirativ cicatricile metalice.
-Ba Mitele da-i gagiului trombonu ca-i place. Stii sefu notele? Si pa tine te facem gurist. Cantam manele la mort sa iasa banu mai misto. Asa plutoniere? Hai bai, hai majuru' salta curu, ca coboram!
Am ras pana a oprit masina in statia lor. Ion care era seful, si-a cerut scuze pentru baieti, ca au baut si ei un pahahar de vin. Am zis ca n-am simtit cum trece timpul la glumele lor, apoi noroc, sanatate la toata lumea, si au coborat. Restul s-au prefacut interesati de peisajul de pe geam. Cand masina s-a pus in miscare un sictirit din fata a deschis demonstrativ geamul. Maini la nas, discutii purtate pana atunci in surdina si cuvintele tigani imputiti, au umplut aerul. Am simtit ca-mi vine sa urlu la ei:
Oameni buni, nu mai fiti asa de inchistati, nu mai generalizati! Deschideti geamul acum, dar asta vara il tineati sigilat la 40 de grade pe motiv ca va trage curentul. Am mers cu voi si atunci; v-am simtit transpiratia veche si bautura proaspata. Oamenii astia erau curat si decent imbracati, veneau de la munca. In afara de mirosul de alama coclita, si paine calda, n-am mirosit nimic. Vorbeau vulgar si tare? Pai n-ati vazut ca au vorbit numai romaneste?! Au facut asta pentru mine si pentru voi.Cati bahici, v-au cerut scuze public?! Sunt asa de diferiti, de straini de simtirea si stilul vostru de viata, sau strainii sunteti voi?!

3 comentarii:

  1. Da batrane, super.
    Si adevarata,cunosc senzatia.Am si trait cateva experiente similare...Ms. chiar m-am amuzat(acolo unde trebuia).

    RăspundețiȘtergere
  2. Si-am trait printre ei, acolo in cercul lor mistic si este o amintire superba. Multumesc ca in mica masura ai pus-o in cuvinte

    RăspundețiȘtergere
  3. Oameni si oameni... Neomenia nu tine cont de culoare: geaba pielea alba, suflet negru...

    RăspundețiȘtergere

COMENTARII MUCEGAITE