miercuri, 30 ianuarie 2008

Regele oilor


A fost odata, demult, dar nu foarte de demult, ca altfel nu mi-as mai aduce aminte; a fost odata intr-o tara de oi in care lupii erau ciobani, pe vremea cand pomelo facea mere si primarii pavele, a fost deci un rege! Domnea peste o gramada de carlani, pazindu-i cu lupi si facandu-i magari pe aia de nu jucau cum fluiera el.
Inainte de a fi uns rege, ca altfel nu suporta uleiul decat la masaj, iar apa ii era otrava, regele acesta conducea la inceput o corabie. Marinarii sai il iubeau nespus, desi se zvoneste ca unii i-ar fi spus, dar regele le-a intors dosul si apoi iar fi trimis sa traga barca la mal. Il iubeau asa de mult pentru ca stia cum sa invarta roata, si sa carmeasca vorba caci navigatia era treaba de timonier. Acolo pe mare a deprins arta cercurilor de fum, a invatat sa traga la rame, babaroase si masea. Stia deja sa conduca bine, atat carele de lupta cat si trasurile de lux, mai ales dupa ce-si facea curaj cu vin pana-i statea limba pluta si cracii colac. Se zice ca fiind un patriot adevarat si aflandu-se intr-un port dusman, a strigat eroic: sa moara si capra vecinului! Apoi a dat foc la o multime de corabii parjolidu-le dimpreuna cu a sa. In legendarele sale calatorii i-a intrecut pe Guliver, Simbad si Aladin caci frecand doar menta, a facut sa dispara o flota scapand cu vorbe de duh si a stins conflictele imparatiei, urinand contra brizei, direct in buzunarele contestatarilor sai.
Vanturile marii si ale matelotilor i-au rarit tabla de pe casa si i-au cam descentrat un ochi, dar cand intr-o buna zi a pus piciorul pe uscat, acesta a gemut orgasmic. Cu un singur pas in care timpul a inghetat, din orasul lui Constantin supranumit Tanta, a poposit direct in cetatea lui Bucur fosta Micu' Paris, actual 'Sa Traiesti!.
Bucurie mare a adus in cetatea ciobanului si a berbecului Mitica, caci de la descalecarea sa a luat saua la bataie, si, negasind repede o iapa priceputa, a pus-o pe ministerul transporturilor. Sub bratu-i de fier exersat i-a ridicat drapele si toiuri, la pus pe Poppey sa impinga vagoane si a transformat asfaltu-n spanac.
Carlanii satui de ocarmuirea nedreapta ce le jupuia pieile sub pretextul ca le da saracilor cojoace, au vazut in tanarul print o nou speranta. Pentru ca n-aveau vreme sa-l caute pe Yoda si pentru ca Frankenstain avea alt rol, l-au trimis sa se antreneze singur in mlastina Primariei.
Aici a indeplinit munci mai grele decat ale lui Hercule si mai productive cu 1% ca ale lui Sisif.
S-a batut in coji de seminte cu floraresele si in eugenii cu buticarii pana le-a zdrobit sub senile si ultimul cort. Apoi s-a lupta cu cohortele cainilor, demostrand ca daca vrei sa-ti pastrezi nucile trebuie sa le scobesti pe ale altora si sa pui zgarada celor care te-au latrat. A reputat o victorie temporara si amara caci inamicul era coltos, superior numeric si protejat de vrajitoarea Bardot. De la acesta cruciada il urasc pensionarele si-l clatane ONG-urile. Dar regelelui i se falfaia suvita, caci avea privirea atintita catre viitor, chiar daca i se zbatea putin ochiul spre dreapta.
Dupa ce si-a ingenuncheat inamicul in lupta pentru tron, l-a umilit ridicandul in picioare si apoi in functie de s-a umplut Bombonel de carne si oua. La prima numaratoare mai atenta s-a vazut insa ca din ultimele, oricat de cocos s-ar fi dat, n-avea suficiente, asa ca a cazut closca pe cosul crosetat de matusa Tamara.
Si avea imparatul nostru doua fice, un mai frumoasa decat prima si celalata mai desteapta decat a doua. A mai socotita si mai coapta dintre ele s-a maritat in taina cu un print care-i semana leit lui taticu. Adica stia sa bea ca un marinar, arata ca un greiere gravid si canta mai duios decat sirenele de la Atelierele Grivita. Furnicuta ce-a mica era o faramazoanca, cu bretonul mai scurt ca genele si cu buzele mai siliconate ca un bord de Logan de la Second Vitan. Negasind sa pupe nicaieri un brostac, s-a amorezat nebuneste de fiul Sobolanului Roz care ravnea la cascavalul lui tacsu. Amandoua au dat dragostea pe bani si banii pe politica.
Si a domnit regele oilor vreme indelungata, carmuind drept desi mergea stramb intre crasma Fulger de aur si palatul ScotCoceni. A domnit fara griji desi s-a tiganit cu scribii, si-a mazilit boierii si a varsat lacrimi de crocodil in diverse ocazii. Inca mai domneste si astazi in ciuda faptului ca-si dispretuieste supusii, ca-si trateaza demnitarii ca pe mateloti, umplandu-le gura de carne de sub burti si ciocanindu-le cu buricul in frunti.
Si poate ca o sa domneasca multi ani fericiti si de acum incolo, daca nu s-o ridica vreun altul mai cioban ca el, ca sa prosteasca oile si sa scape de Capra Blonda.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentarii mucegaite