Morții vii de pe social media

Viseaza androizii oi electrice?

Am citit acum câteva săptămâni despre o gagică îndurerată care utilizează un serviciu digital pentru a comunica cu prietenul ei mort. Am tratat superficial știrea, sau mai degrabă am pierdut esențialul în cursul traducerii, știrea fiind în engleză.

Dar citind eu astăzi la Pilat pe blog, despre o joacă de-a ascunsa terminată trist, m-a pocnit revelația. Am căutat repede articolul și l-am recitit, de data asta complet și atent. Când am înțeles într-adevăr care e treaba am rămas fără piuit.

Twitter se pregătește să scoată de pe piață vrăjitoarele, mediumurile, șamanii, plăcile Ouija și alte chestii care făceau până acum legătura între vii și morți. Și Twitter nu este singurul. Pun pariu că în timp ce vorbim Google+ MySpace și Facebook lucrează febril pentru aplicații similare.

Prin noua aplicație „LivesOn”, programele Twitter v-or folosi algoritmi dedicați pentru a îți analiza comportamentul online, limbajul, ticurile scrise, genul de muzica favorit, pentru a crea o viață digitală special în scopul de a te ține online, ai ghicit, după ce vei da colțul!

Adică mori, dar continui să activezi pe Twitter. Dictonul celor de la LivesOn este:

"Când inima ți se va opri, vei începe a ciripi"
 

Mortal, nu-i așa?

Nu, tocmai asta este ideea! Nu e mortal dar e este criminal ceea ce creează pentru Twitter cei de la „Lean Mean Fighting Machine”. Implicațiile sunt de la visceral la transcendental cu trecere prin penal.

Da, penal. Facebook a ajuns deja în instanță pentru că a refuzat să predea parolele celor decedați rudelor supraviețuitoare. De ce? Pentru că tot ceea ce e încărcat acolo a fost definit drept "moștenire digitală". Prevăd probleme mai mari decât asta pe viitor, dar cele de natură morală mi se par mai grave.

Este criminal să prelungești agonia supraviețuitorilor doar ca să faci tu trafic și să vinzi reclame. Așa cred eu.

Nu sunt psiholog dar cred sincer că ritualul de înmormântare este special conceput să te convingi 100% că cel drag a murit, ca să poți renunța la el definitv după ce îl jelești suficient.

În articol un psiholog atinge această problematică în mod profesional, atrăgând atenția asupra suspendării procesului de vindecare emoțională prin starea de doliu. În această stare accepți finalmente că nu o să mai primești niciodată vești de la cel dispărut. Ori aceste aplicații, se pregătesc în prezent să scrie scrisori în numele mortului.

Cel puțin un alt dezvoltator concurent "DeadSocial", declară asta ca obiectiv. El afirmă că „pune puterea în mâinile decedatului”, iar ceea ce oferă, este un "instrument de moștenire digitală", care „vă permite să configurați o serie de mesaje care urmează să fie trimise postum, prin intermediul Facebook și Twitter. Acesta vă permite să vă sporiți amintirile, să vă extindeți relațiile și să creați ceva de valoare pentru cei care sunt încă în viață".

Pardon, cine să creeze, domnul mort, doamna putredă, mister Ciolan von Mucegai?! Îmi închipui (aiurea) o convorbire:

Alo, e cineva acasă? Da, mama mare a moartă, să v-o dau pe Skype?

Aviz amatorilor, acest serviciu este activ din martie 2014 adică de la începutul acestei luni, iar la ultima mea vizită, "LivesOn" numara o populație de 416 "cetățeni". Vorba lui Tic din "Cireșarii"- brr!

Sfârșit? Apăi io știu... Nu pot să închei mai bine decât Will Coldwell autorul acelui articol:
"Știind că viitorul platformelor de social media va fi unul bântuit de fantome digitale, tu te-ai mai conecta?”