Domnul cu smecta

 

Mărturisesc, sunt un căcăcios. De când am luat antibiotic pentru un abces dentar, m-am nenorocit. Mă piș pe cur de două săptămâni. Am probat drept leac: bactericide, probiotice, orez și cafea crude. Multe și mărunte. Singurul lucru care dă rezultat este principiul: nu mănânc = nu mă cac.

Dar dragilor, una e să știi tu în burta ta că ești un cufurit și alta e să afle toată lumea.

Azi dimineață mă îndreptam împreună cu încă doi colegi, către oficiu, eu să-mi oblojesc mațele cu un leac parțial naturist și ei ca să să le fac cinste cu o cafea. Cu colegii nu am taine, așa că umblam cu pliculețele din poză la vedere.

La ușa biroului ne-am intersectat traiectoria cu echipa auditorilor externi. Noi ieșeam ei intrau.

Colega care îi conducea, mă prezintă frumos și le explică cum o să le fac eu turul uzinei ceva mai târziu. Apoi ne vedem fiecare de direcția sa de deplasare.

Băi ce nasol e să ai urechi bune! Cum au închis ușa, am auzit auditorii chicotind:

Cine o să ne facă turul fabricii dintre ăia trei, domnul cu smecta?! Lasă bă, că mai bine explică unu dezlegat la burtă decât un constipat! Ha ha, prevăd că o să fie un tur de tot căcatul!

Îmi vine să mor băi...

Ce antipatie aveam înainte, dar de azi urăsc auditorii din toți rărunchii mei!