Sfântul Catering

Ieri a adus unul vestea că s-a deschis un restaurant vegetarian în oraş. Uau ne-am zis noi, deci există! Ne-am clătit o oră ochii pe pagina de net a restaurantului până să decidem ce vrem iar apoi colega mea a mai bună pune frumuşel mânuţa pe telefon şi face comanda pentru tot biroul. Fain frumos, oameni amabili la telefon, omeni drăguţi şi la livrări, primim păpica, o savurăm cu toată pofta. La urmă am băut sucul primit bonus, am mai lăudat puţin meniul şi ne-am văzut de treburi. Colega cu comanda avea însa o dilemă. Sau dileală? A tot clicuit pe net până a sărit ca arsă:

- Duamneee ştiam io, ăstia cu restaurantul ie adventişti!

- Bine zic eu, şi ce e cu asta?

- Trebuie să-mi întreb duhovnicul dacă e păcat că am mâncat de la ăştia şi ce trebuie să fac!

Pe moment mi-a căzut faţa. Până am căutat-o pe jos, până am fixat-o la loc cu un cui de zambet şui, ea a continuat să-şi exprime angoasele.

- Mi s-a părut suspect de la început. De aia erau aşa amabili la telefon şi ne-au adus mâncarea exact la timp. Culmea, mai era şi caldă! Ca să nu mai zic de sucul ăla suspect... Aşa fac ei ca să te convingă să te treci la ei...

Poc! M-am aplecat iar să-mi caut făţăul căzut sub birou, timp în care am reuşit să mă adun şi să o întreb cât se poate de calm:

- Fato, tu ori eşti proastă?!

Cum ea nici nu infirma, am continuat:

- Bagă-ţi degetele pe gât şi fugi de te spovedeşte! Eşti dusă rău dacă laşi un popă să decidă ce ai voie să mănânci şi de unde. Asta în primul rând.

În al doilea rând ai comandat şi ai primit mâncarea de la restaurant nu de la biserica adventista de ziua a 7-a.

În al treilea rând ziceai că vrei să-ţi petreci vacanţa în Turcia? Aha! Sunt curios ce zmeul meu o să mănânci acolo? O să întrebi bucătarul de la kebab dacă este ortodox, o să-ţi suni duhovnicul să-ţi dea dezlegare la baclava, sau o să ţii post negru 7 zile? Halal vacanţă!

În al patrulea rând oricât de croiţi pe prozelitism ar fi adventiştii, ăştia cu restaurantul ţi-au trimis o sticlă de suc bonus, nu o carte de rugăciuni.

Nu vă reproduc răspunsul ei pentru a fost un amestec de bigotisme tipic babelor de la ţară. Chiar îmi pare rău pentru ea. Este o fată draguţă, absolventă de politehnica, un om tânar şi sănătos, care a studiat ştiinţele tehnice ale secolului 21 dar vrea să se ghideze în viaţă după principiile unor troglodiţi din secolul 1. Prevăd apariţia unor contradicţii multiple ce îi vor face viaţa amară. Între timp sper să-i treacă zambalucii, măcar pentru că morala creştină spune că trebuie să-ţi iubeşti duşmanul. Poate realizeză fără consultarea duhovnicului că între mine şi ea nu există nici un război.

Admin!