De ce dau vrăbiile în clocot

Iubesc căldura, urăsc frigul, deci ador vara. Numai că pe lângă minunatele avantaje termice și sezonale, vara are pentru mine un mare inconvenient.

Noaptea este scurtă iar ziua este foarte lungă, așa că se face lumină de la patru jumătate - cinci. Lumina năvălește la mine în ochi prin patru bucăți pleoape, o buc. draperie, doua buc. perdele și un set jaluzele. Și ce lumină, laser tată!

Iar cum se crapă de ziuă, dau și vrăbiile în clocot. Vă jur că așa se aud, ca și cum ar fierbe cineva o oală cu mâncare la urechea lu' eu. Imposibil să dau delete, click ignore, click next, că vara sforăi cu ușa crăcită la balcon, ca să mă aerisesc la pulmon.

Seara vrăbiile mele mai dau odată în clocot exact înainte de apus. Nu știu ce naiba au de împărțit, că ziua nu le aud pliscul. Or fi având și ele weekend, nu știu, cert e că în timpul săptămânii parcă le fierb dracii în pipote. Oare de ce se ceartă frate?

M-am gândit că seara s-or fi certând pe locurile de dormit, iar dimineața își fac scandal una alteia pentru găinații găsiți în cap. Ar putea totuși să se certe în șoaptă, că eu unul n-aș urla în gura mare dacă aș fi plin de căcat. Am ieșit de două ori cârpit de somn pe balcon și am răcnit la ele, dar ce folos că au tăcut dacă s-au apucat maidanezii să latre?

Ei  dar acum că a venit toamna, am scăpat. Plec de acasă înainte să fiarbă vrăbiile și revin după ce au dat în ultimul clocot. Mai nou, închid și ușa la balcon.

Avantaj toamna!

sursa foto