Iarnă, știi?
Focul răsuflă din mine, arde în pântecul meu, răzbate albastru filtrat prin sticla ochilor, prin pleoapa ce se zbate închisă, prin bruma din gene prin șoaptă și chin.
Am sângele roșu și aspru vin, visul puternic, strigătul sirenă, zâmbetul bătrân, răbdarea virgină.
Iarnă,vezi?
Alerg desculț prin omăt, pășesc pe
gheața subțire, cântând în fluier tăios, în iureș de fulgi,
în vârtej. Inspir crivăț, cânt, vibrez ca un arc de oțel ce
străpunge ghețari, ascuțit, rebel îți zgârii pielea.
Iarnă, fă-o!
Stai, stai, mângâie-mi părul,
umple-mă de păcat niciodată avut, ușor de recunoscut, insuflă-mi
har, crucifică-mă, insultă-mă, lovește-mă cu furie și fă-mă
să sângerez din nou. Fă-mă om.
Iarnă vrei?
Scutură-ți mantia mândră albă și
rece de pe mine, smulge-ți țurțurii-dinți din trupul meu. Sunt
carne învelită în stihie, sunt rece deasupra, pe dinăuntru viu.
Sunt magmă sub calota glaciară, sunt ocean sub pustiu.Iarnă vrei?
Iarnă, te rog!
Lăsa-ți lupii să urle, să mă trântească la pământ cu bang sonic, să mă prăbușesc, să fiu azvârlit, aruncat departe, tăvălit, legănat, răsucit, legănat în stânga, în jos, stânga, dreapta...
Iarnă, știi!
Uneori să mori este atât de frumos.
Ce păcat că nu murim uneori ci obligatoriu absolut și definitiv.
:). Frumos!
RăspundețiȘtergereFrigul e frumos, scrisul e putin.
RăspundețiȘtergereFrumosul e atat cat trebuie, ca dupa chipul iernii. Scrisul, da, e putin. Dar nimeni nu isi doreste sa se "indoape" pana nu mai poate, e ca atunci cand mananci mure de padure. Oricate ai manca, nu te saturi. Si de gust nici atat.
ȘtergereIarna stie multe, te stie si pe tine.
Iarna recita poezie Irina. Ea este la fel, doar noi am surzit putin. Da, ma stie, da o stiu.
ȘtergereVad! Acum vad! Valul mi s-a luat de pe ochi, in sfarsit!
RăspundețiȘtergere....foarte misto asezi cuvintele in poemul acesta in proza.
Ce sa-i faci, mai cedez si eu lirismului cand nu beau sufcient. :P
Ștergerestii, uneori mai mereu scrii tare frumos. :)
RăspundețiȘtergereOm esti si tu. Mai ai scapari :)
RăspundețiȘtergereOricum, misto. Dar tot mai misto e aia cu victima .
Aha, asteaptă tu să mai scriu siropuri din astea! :P
Ștergeream citit, am lasat un semn, si nu doar aici. semnele mele au disparut si nu stiu ce sa inteleg. ca ar trebui sa nu mai comentez, ca am facut o gafa si trebuie sa imi cer scuze, ca..., ca...nu-mi dau seama. ma rog, nici nu conteaza, asta e ultimul meu comentariu la tine.
RăspundețiȘtergerecele bne!
Vai de mine, nu stiu de ce comentariile tale au stat in spam pe nedrept. Deobicei gasesc acolo numai spam adevarat, viagre, vibratoare, poker asa ca intru foarte rar sa verific.
ȘtergereToate cele bune si tie erys.
ar fi culmea sa te mai astept si pe tine, mai Radu
RăspundețiȘtergerescrie ce-ti pofteste inima. chiar si tepe ;)
Nee, siropuri o sa scriu. Numai stai sa vezi!
Ștergerescrie, scrie :)
RăspundețiȘtergerede stat nu promit ca stau, decat daca-mi place :))
Comentariile tale la postarea asta au fost mai realiste decât ale cititorilor tăi, la fel de inteligenți ca și tine.
RăspundețiȘtergereRealism de buzoian, Stii, aici iarna e mereu reala, foarte reala.
ȘtergereRealizez că e posibil să se simtă jignirea în commentul meu. Nu e. Dar sună a ironie.
RăspundețiȘtergereIar faza cu ”cititorilor tăi, la fel de inteligenți ca și tine.” e strict din Academia Cațavencu. Și tre să recunosc că am făcut-o să sune a început de pamflet. Asta chiar îmi asum!
Este un fel de radio jingle ce spui tu. Ascultatorii blogului meu sunt mai destepti decat ascultatorii altora.
ȘtergereCe dor mi-era de scrisul asta al tău! Iarna te iubește si cred ca si tu pe ea. :) Arina
RăspundețiȘtergereCel ce scria asa, a inghetat!
ȘtergereDar e venit primăvara, s-a încălzit si s-a renăscut :) Arina
RăspundețiȘtergere