Portofelul burlacului

Din categoria defectul la control, astăzi vă prezint portofelul. Nu poci să exprim ce jale mă cuprinde când mă uit la dânsul! Uşor, nu vă înghesuiţi vă rog că aveţi loc toţi. Respectiva chele de vita cu 2 spaţii pentru bancnote, 2 pentru cartele sau CI şi 3 fante pentru carduri fiind aproape goală în acest moment, trebuie să fiţi precauţi când priviţi înăuntru. Portofelul meu este un fel de gaură cu adevărat neagră dar cu efect invers. Deschid portofelul numai ca banii să fugă din el. Misterioasa dispariţie a salariului mă transformă brusc în credincios. Mă holbez în portofel ca cioara în nucă, ridic sprâncenele la cer şi exclam: Dumnezeule, iar nu mai am un chior!
Criza mistică se repetă jenant,  neaşteptat dar totuşi lunar, aşa cum prinde menstra blonda fără tampoane sau iarna pe primari .
Aş putea să mă scuz şi să spun că este un inconvenient trecător. Aş putea da vina pe criză, să mă mint pe mine pentru că pe voi ar fi prea uşor. Din păcate situaţia este perenă. Singura perioadă când portofelul meu avea suficient lipici cât să menţină ceva bancnote pe fund, a fost aia în care finanţele îmi erau administrate de consoartă. Slavă Netului că am scăpat! Mai bine sărac şi burlac decât cu banii calculaţi şi femeia cloşcă în cap!