Dorinţele unui sfârşit mai bun

Se zice că cine doarme mănâncă, dar dacă mai şi visează, prăznuieşte de-a binelea. Iaca eu taman am pus geană pe geană şi visez la anul ce vine. De o veni cu el şi sfârşitul lumei ăsteia, măcar lasă-ma Doamne să-ţi spun ce-mi doresc înainte să crăp.
Ia de vinde toate bisericile la ovrei că ăstia cumpără orice şi împarte la săraci tot ce au furat popii de două mii de ani. Din ce rămâne după impozite să-mi ajungă şi mie cât să rădic o cămaruţă cu o masă, o sobă şi un pat.
Lasă Doamne pămantul să fie tipsie, ca să se învârtă soarele în crucea cerului cât îi ziua de lungă iar noaptea să fie scurtă. Numa' cât să fac chirpicii şi să pun stuful pe coamă, şi-apoi las' să vina şi cuana iarnă.
Să pocnească lemnele în sobă sub cana plină de vin fiert cu scortişoară mare, nu din aia praf de se întinde ca mucii. Aşa câteodată să jărăghesc cu vătraiul ca să aud cum sfârâie scânteile în cenuşar.
Să miroasă a cetină, a coajă de mămaligă tăiată cu aţa, a şoric şi a maţ umplut cu carne, că de urez, fasoli şi cartoafe mi s-a rărit chica .
Să fie masa între godin şi pat, ca să poci cădea pe spate cu burta plină, să mă întorc într-o rână cât să trag un colţ de plapomă pe mine. Să nu-mi fie nici prea frig nici prea cald, sa-mi fie numa' bine.
Şi adă Doamne şi o femeie, care să mă certe că m-am culcat îmbrăcat şi necinuit de săptămâni. Să mă frece pe schinare în balia cu apă calda şi să-mi sufle în ceafa parfum de săpun şi de dinţi ce au mestecat busuioc.
Să-mi tragă izmană şi cămeşoaie curate pe mine şi să mă lase să aţipesc până ce se gată ea de lăiet. Pe întuneric, la licărul jarului, să mă caute muierea prin aşternuturi şi să mă găsească bărbat. Să ne ţinem în braţe, să miroasă cămara a pelin, a chele brobonata de sudoare nouă, a subsioară de picior şi a păr de femeie măritată.
Dă Doamne ca anul ce vine să mă mai simt om măcar odată. Să mă prindă sfarşitul cu burta plină şi boaşele goale. Apoi cearcă de ne omoară, că doar n-ar fi prima oară! Auzi, da' să nu uiţi de vin!