...inseamna ca urmeaza sa incaruntesti degeaba! Asta este cel mai probabil sa patesc eu. Voi muri fara sa fi invatat nimic, afon in muzica din sufletul oamenilor, pentru vina de a fi purtat prea multa vreme casti, sau pentru ca am vorbit prea tare, prea mult prea devreme, sau prea tarziu ca sa mai fiu in stare sa ascult. Aseara nu m-am tinut de cuvant. Aseara am mintit, am inselat, mi-am renegat adevarata-mi politica de viata, ca sa obtin inconstient iluzia de libertate. Am uitat cat de falsa este aceasta libertate, cat de usor este sa faci bataturi de la catuse, ajungand sa nu le mai simti. Am uitat ca simtamantul ala de eliberare este o functie de anduranta, de cat de lung ti se lasa lantul, de materialalul de constructie al acestuia si de cat esti tu de puternic. Aseara am realizat imediat dupa, ca te-am folosit. Am facut-o inconstient, cedand primului impuls, sub presiunea sangelui in vintre, excitat de noutatea senzatiilor care au eclipsat orice altceva. Dincolo de scuze sincere dar tardive, dincolo de regrete amare care-mi inegureaza dimineta, eu nu mai vad decat doua solutii. Razbuna-te, foloseste-ma si arunca-ma in lada cu amintiri sau pur si simplu uita-ma!
miercuri, 2 iulie 2008
De treci codrii de arama...
...inseamna ca urmeaza sa incaruntesti degeaba! Asta este cel mai probabil sa patesc eu. Voi muri fara sa fi invatat nimic, afon in muzica din sufletul oamenilor, pentru vina de a fi purtat prea multa vreme casti, sau pentru ca am vorbit prea tare, prea mult prea devreme, sau prea tarziu ca sa mai fiu in stare sa ascult. Aseara nu m-am tinut de cuvant. Aseara am mintit, am inselat, mi-am renegat adevarata-mi politica de viata, ca sa obtin inconstient iluzia de libertate. Am uitat cat de falsa este aceasta libertate, cat de usor este sa faci bataturi de la catuse, ajungand sa nu le mai simti. Am uitat ca simtamantul ala de eliberare este o functie de anduranta, de cat de lung ti se lasa lantul, de materialalul de constructie al acestuia si de cat esti tu de puternic. Aseara am realizat imediat dupa, ca te-am folosit. Am facut-o inconstient, cedand primului impuls, sub presiunea sangelui in vintre, excitat de noutatea senzatiilor care au eclipsat orice altceva. Dincolo de scuze sincere dar tardive, dincolo de regrete amare care-mi inegureaza dimineta, eu nu mai vad decat doua solutii. Razbuna-te, foloseste-ma si arunca-ma in lada cu amintiri sau pur si simplu uita-ma!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Stăm cam de mult în tensiune
RăspundețiȘtergerepînă la urmă (ce) ţi-o făcu ?
sper,că te-a folosit,ar fi fost păcat să nu ...
numa spune-ne,să ne liniştim :D
cella, nu, nu i-am facut-o! :)
RăspundețiȘtergerenici nu l/am uitat nici nu am folosit lada aia de amintiri, incerc sa/l uit. sau nu?
ca şi iubirea,uitare este puţin controlabilă ... zic că NU
RăspundețiȘtergereiubirile se "uită",pote,într-altele şi totuşi ... amintirea rănii doare
mucegai nu prinde,asta-i sigur
Azi am revenit aici cautandu-mi zambetul !
RăspundețiȘtergereAzi am revenit aici cautandu-mi intelepciunea!
Am recitit si am iesit zambind si mai inteleapta.
Iti multumesc....
plm
RăspundețiȘtergerezbateri, cedari, renuntari, elanuri. un barbat cuminte intr-o lume fara prejudecati?
RăspundețiȘtergere