Cozonac cu furnici

Oamenii au diverse fobii, deci ma puteti intelege si pe mine care ma tem de...cozonac. Si cat imi placea cozonacul! Cu cat avea mai multa nuca, cacao si rahat, cu atat il iubeam mai mult. Am cateva amintiri despre intamplari destul jenante dintre care doua patite din cauza cozonacului.
Prima este legata de casa bunicilor din partea mamei la o saptamana inainte de Pasti. In dulap, bine invelit in unsuroasa si maronia hartie, eu fratele si doua verisoare am detectat un cozonac. Era o minune. Era interzis. Era post. Ca niste infractori ne-am ascuns in intunericul camarii si l-am infulecat. Una din verisoare cuprinsa de remuscari a pus partea ei abia atinsa in hartie si a bagat-o inapoi in dulap. In cateva ore toti am inceput sa tragem vanturi de ne falfaiau chilotii. Toata noaptea am basit in nestire de s-au aburit geamurile, s-au ingalbenit perdelele si s-au ofilit muscatele mamaiei. Batrana chiar se mirase: da' ce aveti maica de basiti asa, parca ati fi mancat furnici?! A doua zi am vrut sa elimin ispita mancand si ultima felie de cozonac. La lumina am vazut ca ceea ce candva fusese spirala de nuca cu cacao era...negru de furnici.
A doua amintire basinoasa este legata de casa prietenului meu din copilarie la care intrarea in baie se facea din bucataria-camera de zi.. Tin minte ca m-au intetit crampele la pranzul din a doua zi de Pasti. Mancasem cozonac. M-am scuzat ca un tanar bine crescut si m-am incuiat in wc. M-am abtinut cat am putut, am dat drumul la apa, am fosnit ziare...apoi m-am usurat cat de repede a fost posibil. Cand am reintrat in camera, toata lumea s-a uitat la mine ca la comanda.
- Ia zi Ducule, ce ai facut acolo...gemeni, tripleti?! Ai avut o nastere cu probleme...cezariana?!
Am ras cu totii, apoi ei au dat navala afara cu ochii in lacrimi, ca eu radeam prea pro...fund!
A treia chestie este proaspata pentru ca s-a intamplat ieri tot la ora pranzului. Cozonacul l-am mancat alaltaieri seara, si pot sa jur ca n-am vazut picior de furnica in el. Poate s-or fi ascuns foarte bine, cine stie?!
In plina sedinta, am inceput sa simt ca o sa ucid pe careva cu catarama de la curea daca nu ma dau rapid intr-o buda. Ma balonam vazand cu ochii iar prin mate imi ghioraiau sute de motani in calduri impreuna cu perechile lor violent deflorate. M-am scuzat si foarte demn am pornit catre baia salvatoare. Prima basina scapata in drum spre usa, a fost mascata de scartaitul scaunelor. A doua sperasem, ca a coincis cu trantitul usii. Pe a patra am mascat-o printr-o tuse de muribund, iar la a cincea deja mi se cam rupea de ce aude lumea, ca eram in agonie.
Ajuns in wc, am incuiat usa de la cabina si m-am exprimat liber. Probabil ca basinile indelung retinute au un efect halucinogen, caci mi s-a pus o ceata pe ochi si o pacla in urechi. Propriile-mi gemete de satisfactie le-am auzit abia dupa ce am tras apa. Am inghetat in prag, pentru ca in sala cu pisoare si lavoar era directorul general alaturi de cativa specialisti veniti la audit. Grozavia de concert data de curul meu ia surpris asa de tare ca lasasera usa deschisa. Pe hol am vazut alti specialisti si colegi aflati in drum spre bucatarie, baie sau birouri. Am inceput rosu la fata sa ma scuz.
- Domnule director, eu...
- Radu, tine-ti respiratia si asculta-ma cat mai pot vorbi! Ia-ti cateva zile de concediu, as sugera chiar medical...Te rog, insist chiar sa mergi la un specialist internist sau proctolog. Macar la un tinichigiu auto sa-ti monteze o toba cu amortizor. Daca nu se rezolva pe cale medicala sau mecanica, ia-ti jumatate de norma la orchestra din parcul orasenesc pe post de trombon, corn vanatoresc, sau tuba. Oricum nu te arata cateva zile pe aici ca din toaleta de alaturi am auzit tipete de femei si banui ca acum sarmanele zac lesinate pe gresia aia rece. Cele din sala de consiliu au avut macar sansa sa fuga.
- Dar Domnule Director, vreau sa-mi cer scuze fata de cei de la audit!
- Nu te preocupa de asta Radu! O sa salvam noi ce se mai poate salva; avem telefoane si masini rapide, asa ca pe o parte o sa-i prindem din urma si o sa le explicam ca totul nu a fost decat un moment artistic sau pirotehnic prost regizat. O sa ducem niste suflante din fabrica si la nevoie o sa spargem cateva geamuri. Uite o prima de vacanta in numerar, facem decontul mai tarziu! Acum grabeste-te si pleaca, ca nu stiu daca mai rezistam unui al doilea atac!
Asta a fost tot, acum sunt calm. Sunt singur in camera si pot sa ma bas cat vreau, ca nimeni nu aude nimic. Sper ca pe fisa mea nu scrie alergie la cozonac, ca rup gratiile!